Există așa un fel de trend pe interneți că n-ai voie să te bucuri de victoriile lui Halep dacă nu i-ai urmărit cariera încă de la junioare. Dar ce zic eu de la junioare, dacă nu știi tot ce-a făcut de pe vremea când a văzut pentru prima oară o rachetă de tenis, e clar, ești fan de conjunctură și de rezultat, prin urmare n-ai voie să te bucuri. Sau bucură-te singur, nu te apuca să-ți strigi bucuria pe rețele că e de porc.

Trend pe care l-am mai observat ori de câte ori vreun sportiv român sau vreo echipă din România au realizări sau câștigă câte un trofeu. Am văzut cum erau luați la mișto oameni care se bucurau de viictoriile CSM-ului la handbal sau ale naționalei U21 la fotbal și nu mă duce capul să pricep de ce.

După creierul meu naiv, tocmai asta e ideea, exact asta e mișto când apar realizările în sport: reușesc să polarizeze și atenția unor oameni care n-au fost #fandemici, oameni pe care poate că nici nu-i interesa tenisul până să apară Halep, oameni care habar nu aveau că există o echipă de handbal feminin la București sau oameni care au auzit de naționala U21 doar în vara asta.

Ce poate fi mai tare decât să-i faci pe toți ăștia să tremure de emoții în fața televizorului și să urle de bucurie?

sursa foto