Pentru mulți dintre voi o să vină ca o lovitură, dar să știți c-am prins vremurile când partidul, în grija lui nețărmurită pentru popor, dădea apă caldă o dată pe săptămână, sâmbăta. Și nu toată ziua, că nu așa se construia socialismul, mai precis, aveam apă caldă două ore sămbătă seara. Cam cum a fost astă iarnă în sectorul trei, doar că mai rău. Și zic asta pentru că, spre deosebire de domn’ primar Negoiță, partidul mai oprea și apa rece câteva ore pe zi. Așa, să fie, să nu ne învățăm cu luxul.

Motiv pentru care educatoarele, de la grădiniţa unde mă formam ca viitor stâlp de nădejde al patriei mele, aveau grijă să existe în permanenţă o găleată plină cu apă de băut. Şi pentru ele şi pentru copii.

Mno, într-una din după-amiezele când toţi ne făceam obișnuitul somn de frumusețe, m-am trezit cu un acut sentiment că voi face pipi pe mine. Ca să nu mai păţesc ca în tabără la Navodari, unde ignorasem cu desăvârşire semnalele dinspre vezică şi le-am făcut ălora pe saltea  o mare pată de pipi în formă de inimă, de s-au crăcănat de râs câteva sute de copii şi intructorii aferenţi, am cerut voie să merg la toaletă.

Primesc încuviinţarea şi pornesc să rezolv presanta nevoie fiziologică, însoţit de un coleg aflat în aceeași situație. Și cum mergeam noi doi pe hol spre budă, la un moment dat am trecut pe lângă nenorocita aia de găleata cu apă pentru băut. Moment în care mi-a venit geniala și nemaipomenita idee să fac pipi în ea, în găleată. Ceea ce am și executat, chestie care-mi spune că de mic eram un tip hotărât.

N-aș putea să vă mint și să vă spun că aş fi avut vreo motivație reală, gen gânduri de răzbunare la adresa educatoarelor sau ceva asemănător. Nici pomeneală, totul fusese just for fun. În schimb, colegul care plecase cu mine spre baie s-a dovedit a fi total lipsit de cojones, n-a avut curaj să mă imite şi s-a dus la toaletă ca o găină lașă ce era.

Când ne-am trezit, după ce ne-au pus la masă și una dintre educatoare s-a dus țintă la găleata cu pricina să-şi ia nişte apă. Bea, se mai opreste, iar bea, iar se mai oprește, dar până la urmă dovedește o cană din aia mare de tablă. Ia ultima gură și se întoarce către colega cu care era pe tură:

– Gabi, tu ai văzut ce gust sălciu are apa asta?

Și atunci s-a produs dezastrul. Trădătorul, nemernicul, laşul care mă însoţise şi asistase la isprava mea se ridica în picioare și mă pârăște:

– Tovarășa educatoare, Vasilescu a făcut pipi în găleata cu apă!

Ce-aș vrea să fi văzut și voi fața educatoarei. Jur că nu-mi dau seama cum de n-a făcut pe loc icter mecanic.

Pe de altă parte, să fi văzut și fața maica-mii când a venit să mă recupereze și m-au turnat alea. De bătut nu m-a bătut, c-am luat-o înainte și n-am lăsat-o să se apropie de mine tot drumul spre casă, cum mărea pasul, cum o luam la fugă. Odată ajuns, taică-meu a fost și el informat despre ispravă, după care m-au exmatriculat la mine în cameră să-mi aștept pedeapsa.

Care pedeapsă nu numai că n-a mai venit niciodată, dar n-am înțeles de ce i-am auzit pe amândoi râzând câteva zeci de minute bune din bucătărie. Foarte ciudat, vă spun.