Deschizi tv-ul și vezi un reportaj. Mare îmbulzeală în fața unei case în care mascații fac o descindere în forță ca să ia pe sus un idiot care n-a avut cum să-și rezolve erecțiile altfel decât sechestrând o femeie și violând-o câteva zile.

În cele din urmă, mascații ies din incintă ducându-l între ei pe cetățeanul cu erecțiile rezovate problematic. Moment în care aglomerația de reporteri pe centimetrul pătrat sporește brusc, microfoanele și reportofoanele încep sa se agite în aer și atunci, de undeva din mijlocul lor, se aude peste toți vocea ei, cea care prin mila domnului a ajuns reporter tv. Pițigăiată, dar sigură pe ea (ați văzut voi proști care să aibă îndoieli?), întreabă dezinvolt:

– De ce-ai violat-o pe femeie? Nu ţi-a fost milă de ea?

În timp ce schimb canalul, mă întreb, ca de fiecare dată când văd reporteri stupizi în acțiune, cam cât trebuie să te ducă mintea ca să pui o întrebare de genul ăsta. Ce speri tu ca reporter profesionist, și om ce-ar trebui să trăiască din această nobilă meserie, când slobozești pe gură o aberație de genul ăsta? Să se oprească ăla când te aude, să le zică mascaţilor “staţi un pic, că vreau să-i răspund duamnei”, apoi să se aplece spre microfon/reportofon și, în timp ce se scarpină rușinat la oo, să zică ușor descumpănit:

– Mi-a fost un pic milă, da’ ce era să mai fac? Oricum apucasem s-o dezbrac.

Gizăs fucking craist!

Ce voiam să zic, oare ce-i întreabă pe oamenii ăștia la interviul de angajare?

sursa foto