Sâmbătă dimineață am luat, în sfârșit, una dintre cele mai curajoase hotărâri din această viață. A fost un moment de declic pe care poate îl ai doar de câteva ori, dacă îl ai, pe parcursul unei întregi existențe, un moment zero dincolo de care începi să vezi lucrurile cu totul altfel. Pentru că, odată trecut de el, pur și simplu simți cum tot ceea ce până atunci părea neclar devine dintr-o dată limpede și capătă sens. Un sens nou, luminos.

Odată făcut pasul ăsta, o să constați, la modul propriu, cum lucruri care până atunci abia se deslușeau, ca prin ceață, acum capătă contur, capătă un sens, capătă o nouă identitate.

Este momentul ACELA în care-ți zici „gata, suficient, mi-a ajuns, pănă aici a fost” și privești într-o lume nouă ce, parcă, se deschide pentru prima oară în fața ochilor tăi.

Pentru că, da, sâmbătă dimineață, am șters de praf ecranul laptopului.

Ia să v-aud, voi când ați făcut ultima oară ceva atât de nebunesc?