Azi, acest blog împlinește șase ani. Habar nu am când au trecut, dar e foarte bine c-au trecut, e foarte bine că nu m-am plictisit și e foarte bine că există șanse să mai treacă măcar încă pe atât. Iar vouă, celor care-mi citiți zilnic aberațiile, vă mulțumesc! Mă înclin!

Partea și mai mișto este că vineri a primit și primul cadou de ziua lui. Da, da, el, blogul. Serios, m-am trezit la birou cu o sticlă de șampanie, personalizată, fix pentru el. Și să știți că e foarte tare senzația să vezi că i-a păsat cuiva îndeajuns de mult de blogul ăsta încât să caute data primului articol publicat și să-i trimită un cadou. Te lasă așa cu senzația că n-ai muncit degeaba.

Partea extrem de tare e că, dacă sticla nu venea în cutie, habar nu aveam cine mi-a trimis-o. Am fost nevoit să caut pe net ca sa văd cine, ce și cum. De găsit i-am găsit imediat, dar când să le scriu și să le mulțumesc din partea blogului, mi-a trecut prin cap că poate n-au fost ei, poate mi-a făcut altcineva surpriza. Păi și eu acum ce fac, le mai mulțumesc sau nu? Că poate fac vreo gafă. Până la urmă, mi-am spus că de omorât oricum n-o să mă omoare nimeni și le-am scris oamenilor pe Facebook. Da, ei erau.

Mno, ce-aș putea să mai zic? Bravo lor, bravo pentru idee, pe mine m-au câștigat de fan sau de client pentru când o să am de făcut vreun cadou mai așea, mai aparte.

Și-acum, că tot vorbim despre cei șase ani, sunt extrem de curios dacă vă mai aduceți aminte de când citiți pe-aici și cu ce ocazie ați ajuns pe blog. Să văd dacă mai găsesc pe cineva care e încă de la început.