În fiecare dimineață trec pe lângă trei, ba nu, patru, covrigării sau patiserii și la fiecare dintre ele lumea stă la coadă. La ce? Păi în 90% dintre cazuri la covrigi și la merdenele. Și mă surprinde că mulți dintre oamenii pe care-i văd, așteptând să-și cumpere doza zilnică de cocă coaptă sau foitaje, nu par a fi niște săraci care doar asta-și permit pentru a se hrăni. Dimpotrivă. În schimb sunt convins că cei mai mulți dintre ei nu au idee că se alimentează cu niște bombe calorice fără niciun aport nutritiv pentru organismul lor. Cu alte cuvinte, covrigii și merdenelele sunt produsele ideale pentru a ilustra zicala „o clipă pe buze, o viață pe șolduri”.

Pentru că sunt doar pâine goală, mănânci calorii inutile cu puțini nutrienti. Drept care, peste o oră poți mânca trei feluri de mâncare, ceea ce se și întâmplă. În plus, aduc multă sare și eventual niște grăsimi inutile. Ar fi mult mai bine dacă alături de covrigul ăla oamenii ar mânca și un iaurt, ar fi o masă mult mai completă. În plus, lumea are obiceiul să mănânce covrigii direct pe stradă, mergând, ceea ce face ca creierul să nu fie informat că mănânci. Sau ronțăie în timp ce muncesc, ceea ce, la fel, face să nu apară senzația de sațietate și să simtă nevoia să mănânce încă o masă completă la scurt timp.

Capisci? Iar la toate cele de mai sus, aș mai adăuga eu că uneori aceiași covrigi sunt fierți în zahăr, după care li se adaugă cantități impresionante de sare. Să vă mai explic cam ce „beneficii” aduc cele două organismului? Vă mai spun doar că un singur covrig conține în medie pe la 300 de kilocalorii (calorii, după cum le știe lumea). Unul singur, da? Dar cine mama mă-sii mănâncă doar unul, că abia ți se deschide pofta. Dacă ai ras trei covrigi într-o zi, practic ți-ai luat aproape toate caloriile de care aveai nevoie, dar fără niciun nutrient necesar. Prin urmare, mai trebuie să bagi și niște mâncare cumsecade, că doar n-o să trăiesti doar cu făină coaptă. Faceți voi socoteala caloriilor de la finalul zile, s-ar putea încalzi un apartament cu energia produsă de ele.

Totuși, dacă vrei să alegi răul cel mai mic, covrigii sunt o opțiune mai bună decât merdenelele și foitajele de la patiserii, pentru producerea cărora se folosesc grăsimi de proastă calitate, în cantitate mare. Și cel mai des se utilizează untură, seu sau margarină. Carbohidrați plus grăsime, combinația „ideală”. Un singur gram de carbohidrați aduce 4 kcal (calorii), în timp ce un gram de grăsime aduce 9 kcal. Bombe calorice, fără nutrienți!

Frate, dacă aduni valorile calorice, reiese că un singur gram de merdenea are 13 calorii. Înmulțiți cu 50-70 de grame (cam atât cântărește una) și o să obțineți un număr care pe mine mă îngrozește. Nu știu dacă realizați că una singură are mai multe calorii decât un Big Mac! Și lumea halește câte două trei, pe post de gustare între mese.

Și ca să fie foarte clar de unde apare grăsimea în combinația asta, vă scriu aici care este procesul de fabricație al “foilor”:

Aluatul (făină+apă+sare+oțet) se bate mult, se întinde şi se înveleşte peste o bucată de unt. Se întinde iar. Operaţia se face de 4 ori (de 2 ori se strânge aluatul în 3 şi de 2 ori în 4). După fiecare întindere, se ţine un sfert de oră la frigider. Pentru conformitate, înlocuiți „unt” cu „untură, seu sau margarină”, că doar n-or fi idioți patronii de patiserii să falimenteze folosind unt. Cam asta e.

Gata, mă simt ușurat c-am scris textul ăsta, pe care mi-l propuneam în fiecare dimineață când treceam pe lângă cozile la covrigi. Poate cei care-l citesc o să se gândească de două ori inainte să comande: „trei covrigi cu susan si două merdenele, vă rog”!