Nu știu dacă am mai scris pe aici, dar unul dintre visurile mele e să ajung în Coreea de Nord. Nu, nu deportat, aș vrea, dacă se poate, ca turist. Nu mă întrebați de ce, că nici io nu vă intreb pe voi de ce vă doriți tot felul de tâmpenii. Partea proastă e că Daddy pare să fi aflat de visul ăsta al meu și, ca sa nu mă mai chinui eu cu obținerea vizelor, deplasare și tot tacâmul, s-a hotărât să încerce să aducă el Coreea de Nord la noi. Chestie care se pare că-i și reușește.

Mno, până o aduce Daddy pe de-a-ntregul, dacă vreți sa vedeți ce ne așteaptă sau să vă aduceți aminte cum era, rupeți-vă 30 de minute și uitați-vă la vlogul de mai jos. E filmat de doi români, stabiliți în Austria, care s-au apucat de vlogging de travel. Uitați-vă la el, după care aș cam vrea să-mi răspundeti la o întrebare. Vi se pare făcut „la comandă”, pe sistemul „să reiasă că nu e dracu’ chiar așa de negru cum crede toată planeta”? Întreb pentru că văd oameni, în comentariile de pe youtube, care spun că totul e cosmetizat și că în realitate lucrurile stau mult mai nasol.

În fine, cosmetizat sau necosmetizat, pe mine m-au uimit tare de tot două chestii: clădirile senzaționale din centrul Pyongyang-ului și curățenia exemplară care domnește peste tot (uitați-vă la imaginile de la metrou și din gară, teoretic două dintre locurile cu cel mai mult potențial pentru mizerie și jeg).

Hai, dați play video-ului și vorbim după.