Nici nu m-aș gândi să-l bag la pușcărie. Dacă ar fi după mine, i-aș confisca absolut tot. Și când zic „absolut tot”, apăi chiar i-aș lua case, bani, firme, i-aș purica rudele și prietenii la sânge și dac-aș avea cea mai mică bănuială că ăștia-l ajută cu ceva, le-aș lua și lor tot. Pe scurt, l-aș lăsa în curu’ gol complet, după care l-aș angaja vânzător la kauflandu’ de pe Barbu Văcărescu și l-aș muta într-o garsonieră confort trei, în prelungirea Ghencea. Pe care s-o plătească-n rate. Și-apoi m-aș asigura că trăiește doar din banii de salariu.

Ca să vadă și el cum e să se trezească dimineața la șase fără un sfert, să-și facă singur cafeaua, să înjure că iar a rămas fără pâine și crenvurști și nici nu mai are cu ce să-și cumpere până intră avansul. Asta dacă-i mai rămâne ceva, că banii cum intră, cum sunt toți dați pe datorii. Poate cu bonurile de masă să se scoată, dacă le primește.

Să plece la muncă închizând ușa cât se poate de încet și umblând în vârful picioarelor ca să nu cumva să-l audă administratorul și sa zbiere iar după el:

– Domnu’ Dragnea, când plătiți întreținerea, dom’le? Am afișat acu’ decembrie și dumneavoastră n-ați plătit nici augustu’. Si la fondul de rulment iar n-ați dat nimic. Păi se poate, doamnu’ Dragnea?!

Să ajungă la muncă și să-l fută la icre o șefă isterică, să aranjeze iaurturi, cozonaci și salate pe rafturi până i se acrește și, când crede c-a terminat, să vină șefa isterică să urle că nu e bine și s-o ia de la capăt. Abia după aia să treacă pe casă, la scanat produse.

Să ajungă seara acasă, să-și desfacă un pet de bere la doi litri jumate (la preț de doi) sau unul de Babanu la cinci, să se uite la antena3 și să înjure statul paralel, corporațiile nesătule și pe Soros care i-a nenorocit viața.

Să meargă în concedii la cort, la Amara. Să-l umilească funcționarii de la Poștă și să-i vobească grețos cei de la Administrația Financiară. Să stea, iarna, cu trei pulovere și paltonul pe el, în casă. Să meargă la mall ca la muzeu. Să ajungă la spital și să aștepte pe holuri câte șase-șapte ore până-l primește un doctor șpăgar care să nu se uite la el nici cu curu’. Să trăiască zi de zi în România lui.

Și în toată vremea asta, Irinuca să stea cu el, că doar îl iubește sincer.

Dar eu sunt doar un visător naiv care trăiește în statul paralel. În statul lor, Daddy nu va face nici măcar o zi de pușcărie și n-o să-i confiște nimeni niciun leu. Iar pe Irinuca oricum o s-o schimbe cu una mai tânără.