Dacă e sâmbătă, e Elena.

Fetița se uită pe geamul tramvaiului la un afiș cu un spectacol de teatru.

– Mami, când o să fiu mare vreau să mă fac actriță.

– O să te faci doctoriță sau judecător!

– Ba nu! Mă fac actriță!

Dar imediat si-a dat seama că e pe un teren minat și brusc, a schimbat tonul vocii și s-a uitat în sus la mă-sa cu ochi mari, rugători:

– Pot să aleg eu ce vreau să mă fac, nu?

Iar mama a decretat exact pe tonul judecătorului care urma să devină copila:

– Poți! Dar nu te ajută la nimic asta.

Sfârșit de conversație.

Ei sunt tot ce iubim mai mult. Îi iubim în haine de firmă, în cursuri de limbi străine, în două-trei sporturi și eventual în doar o jumătate de oră cât mai avem timp să petrecem cu ei.

Vrem să aibă o viață lipsită de griji. Îi vrem fericiți. Le vorbim despre experiențele noastre și de învățămintele trase din ele, dar nu-i lăsăm să și le trăiască pe cele proprii. Ne credem experți în tot ce înseamnă viață. Și dacă tot suntem experți, hotărâm pentru ei. Avem motive întemeiate, nu? Vrem să-i ferim de rele.

Le programăm viața până în cel mai mic detaliu. Știm exact ce și câte sporturi vor face, când încep meditațiile la engleză, germană și japoneză. Și, pe post de recompensă, le cumpărăm jucării cu care n-au timp să se joace și adorm cu ele în brațe.

Le vorbim în cel puțin două limbi prin casă, dar nu-i lăsăm singuri la joacă în fața blocului. Așteptăm să împlinească 14 ani ca să-i trimitem după o banală pâine. De umblat la aragaz, nici nu se pune problema.

Le luăm doar haine de firmă, dar nu-i lăsăm să alerge în parc de frică că le rup. Îi încătușăm cu dragostea noastră și le urmărim fiecare pas. Suntem a doua umbră a lor.

Investim zeci de mii de lei în educația lor, dar îi trimitem în viață total nepregătiți.

Ne mințim că așa îi ajutăm pregătindu-i pentru ziua de mâine,  Dar uităm că ziua de azi n-o vor mai trăi niciodată. Și nici noi.

Pentru că ei vor fi generația care nu va ști ce este o decizie, o asumare a faptelor, un pericol de care să se ferească.

Vor fi adulții dependenți de noi.

mihai_vasilescu_fetita