Sunt cel mai mare fan al articolelor care îți dezvăluie cum poți să faci să reușești în afaceri și în viață, la numai 23 de ani, după ce ai izbutit, prin muncă susţinută, să atragi o finanțare de jumătate de milion de euro. 

Astea-s, frate, motivaționale adevărate cum mai citeam doar pe vremuri despre un italian care a venit în România cu ultimii lui 400 de dolari, a dat drumul la un biznis și, jbam, a devenit fondatorul Romstal. Sau despre băiatul ăla din Ploiești, Sebastian parcă-l chema, care s-a lăsat de baschet pentru că era pasionat de IT și după câțiva ani de muncă asiduă a ajuns șefu’ dă la șefii la companiile de IT din spațiul carpato-danubiano-pontic. Și alte reușite de genul ăsta cu care ne-au tot prostit pe care ni le-au prezentat tot felul de publicații de-a lungul timpului și în care ni se explica clar, ca la proști, că singura soluție ca să reușești în viață este munca. Pentru că se știe, așa merg lucrurile în România, dacă muncești ai, dacă nu, n-ai. Voi nu vreți să munciți, d-aia n-aveți.

Exact cum a făcut și fata asta, a muncit, bă. Pe sistemul, am fost studentă săracă la Viena, dar am tras toată facultatea de mine, am învățat bine, am mâncat covrigi cu iaurt, nu m-am dus să mă destrăbălez în cluburi, la filme mergeam doar cu bilete gratis prin sindicat, la muzee ajungeam doar lunea când era gratuit pentru studenți, iar vara veneam acasă și munceam la birt în satul bunicilor. Și-uite așa am strâns ban pe ban ca să-mi deschid o afacerea a mea, doar a mea. Bine, mă rog, m-a finanțat și tata cu juma’ de milion de euro, da’ ăștia nu se pun că lui oricum nu-i trebuiau.

Tare sau cum? Când io zic că nu vreți sa munciți și de-aia n-aveți. Putorilor!

Și-acum serios vorbind, știu că vreo câțiva de pe aici vă chinuți cu business-uri proprii, producție, stocuri, vânzări, chestii d-astea lejere, de mic întreprinzător modest. Ce voiam să-ntreb, cam ce ziceți c-ați reuși să faceți pentru afacerea voastră cu o infuzie de capital de vreo juma’ de milion de ieuroi? Că io unul știu, dacă s-ar milostivi cineva să mi-i dea, ați asista la o revoluție pe piața de entertainment online din România. Da’ iete că taică-meu n-a avut bunul simț să mi-i lase, iar maică-mea îi strânge destul de greu din pensie. Iar cei care n-aveți business-uri, dar visați la unul, ce ziceți, v-ar ajunge suma asta ca să scoateți capul la lumină?

P.S. A, să nu uit, textul despre fătuca asta mi-a adus aminte c-am mai scris cândva despre o antreprenoare d-asta dă mare succes și angajament internațional

What would you do if you won the lottery?