Personal, mă enervează de mor când cineva mă obligă în vreun fel să fac ceva ce nu-mi convine sau n-aș vrea să fac. Dar cu toate astea execut fără să crâcnesc chestii de genul să-mi cumpăr abonament la metrou sau bilet pentru tramvai, să stau la culoarea roșu a semaforului, să nu depășesc pe linie continua, să aștept răbdător la cozi, să-mi rezolv task-urile de la muncă și încă o grămadă de alte șmecherii d-astea pe care societatea civilizată le numește generic “legi”, “reguli” sau “clauze contractuale”.

Ce voiam de fapt sa zic este că m-am distrat copios zilele astea citind despre cazul elevului pe care conducerea școlii l-a pus să se tundă, dar puștiul refuză pe motiv că N-A ȘTIUT că regulamentul școlii stipulează că elevii trebuie să aibă “o tunsoare adecvată, fără șuvițe colorate, cu o lungime a părului de 4-5 centimetri” și e dispus să “meargă până-n pânzele albe” numai ca să nu lase picior de foarfecă în pletele lui rebele.

Ce să zic? Ultima data când am verificat necunoașterea legii, nu te scutea de consecințe. Dacă eu merg prin centrul Bucureștiului cu 150km/h și mă oprește poliția, degeaba-i spun senin polițistului “mă iertați, n-am știut că nu e voie”, ăla tot o să-mi deseneze mustăți cu pixul pe permis.

Boss, în societatea asta nu interesează pe nimeni ca n-ai știut. Era de datoria ta să te interesezi în ce te bagi, ce reguli și ce regulamente vei avea de respectat într-o unitate de învățământ care nu se numește Liceul de Mecanică Auto Filiași, ci Liceul Greco-Catolic ,,Inochentie Micu” Cluj. Cumva, denumirea îți sugerează destul de clar că te bagi într-o chestie care s-ar putea să nu fie ca orice liceu obișnuit din țara românească. Și că odată admis, o să existe riscul unor regulamente mai speciale pe care va trebui SĂ LE RESPECȚI.

Dar dacă e să mă întrebi pe mine, am o bănuială c-ai știut. Numai că ai acționat ca un român autentic care și-a spus șmecher “las’ că văd io cum mă descurc, poate-i prostesc cumva”. Ce să zic? Felicitări! Ai reușit, ești foarte aproape să-i prostești. Și-mi pare rău, eu, în locul directorului liceului, ți-aș fi pus dosarul școlar în brațe și te-aș fi rugat elegant ori sa te transferi la altă școală, ori să vii de a două zi cu “o tunsoare adecvată, fără șuvițe colorate, cu o lungime a părului de 4-5 centimetri”. Adică exact cum stipulează regulamentul în vigoare. Ah, da, și nu m-ar fi interesat absolut deloc că N-AI ȘTIUT. Îți aduceam eu la cunoștință și era arhisuficient.

Cum? Ce-ai zis? Vrei sa lupți pentru schimbarea regulamentului în vigoare? Sunt perfect de acord, e dreptul tău. Dar fă mătăluță treaba asta după ce ţi-ai tuns părul conform actualului regulament. După ce-l schimbi, poți să-ti lași plete ca ale lui Moise înainte de a purcede prin deșert sau ale băieților de la Metallica în vremurile lor de glorie. Da’ pân-atunci, nțțț, vii mătaluță tuns după cum scrie la ăsta actual. Că și io aș vrea sa lupt oleacă pentru ziua de lucru de patru ore. Da’ până izbândesc, o sa continui să merg la programul de opt ore, adică ăla pentru care am semnat contractul. Știi ce zic?

P.S. E foarte tare că părinții îl susțin necondiționat pe domnu’ elev în demersul lui. Pentru că, nu-i așa, cum altfel poți să-i sădești mai zdravăn în creier ideea că în țara asta regulile sunt făcute pentru proști, în timp ce șmecherii adevărați SE DESCURCĂ?

mihai_vasilescu_metallica