Nu știu dacă ați prins toți cei de pe aici anii ’90 și haiducia care se practica în anii ăia glorioși în comerțul proaspăt devenit fost socialist. Anii în care un sfert din populația țării se transformase în antreprenori de succes care cărau marfă din Turcia, cu sacoșele.

Pe vremurile alea de voioasă bișnițăreală, aveam un amic la Vâlcea care, evident, se făcuse și el om de afaceri. Mai precis îsi deschisese un magazinaș pe care îl aproviziona tot cu marfă din fostul imperiu otoman. Se urca omul în autocar și venea cu câteva papornițe pline de „marfă bună” pe care o baga rapid la vânzare. Și-i mergea. Bine de tot chiar.

Mno, la unul dintre schimburile astea comerciale valaho-turce a găsit omu’ meu niște tricouri ieftine și bune cu care spera să dea lovitura. A luat câte puteau căra doi oameni (îl târa după el și pe taică-său și nu vă puteți imagina cam câte puteau căra doi oameni dacă aveau sacoșele de rafie potrivite) și le-a băgat în magazin la vânzare, cu un preț modic spre mic, sperând să le vândă rapid ca să mai facă un drum și să mai aducă un lot.

Dar ce să vezi? Socoteala de-acasă nu se potrivește cu aia de la raft. În sensul că nu se vindeau neam. A trecut o săptămână și nu dăduse nici macar o bucată. A trecut a doua și tricourile zăceau neatinse. Deja se gândea cu groază că în ritmul ăsta îl apucă toamna cu tricourile în vitrină. Moment în care omu’ meu are o inspirație de geniu și le mărește prețul. Nu mult. De zece ori. A doua zi s-au vândut TOATE. Voi înțelegeți ce zic eu aici? Erau exact aceleași tricouri din care nu vânduse nicio bucată câtă vreme le pusese preț mic. Le-a scumpit de zece ori și jbam, a vândut tot. Ca să vedeți cam cum funcționează mintea omului, dar mai ales a clientului.

Acestea fiind zise, ce voiam eu să vă întreb. Cam cât contează pentru voi brand-ul? Adică țineti cont de asta? Sau vă îmbrăcați cu orice credeți voi că vă place, vi se potrivește, vă vine bine sau pur și simplu vă coafează?

Sau dacă ați avea de ales între un două obiecte vestimentare identice (haină, tricou, încălțări, geacă, pantaloni etc) doar că pe unul apare numele brand-ului (și automat este mai scump) și pe celălalt nu scrie nimic sau cel mult o marcă necunoscută (dar e mai ieftin), pe care-l alegeți?

Când mergeți la shopping după ce vă uitați? După marcă sau după alte caracteristici?

Și, da, vreau să citesc cum stă treaba în cazul ambelor sexe.

Uite, io recunosc cinstit că-s cam snob și aș cam alege varianta de brand. Nu mă întrebați de ce. Probabil reminiscențe din timpurile când am visat doi ani la o pereche de puma pe care, când în sfârșit i-am avut, nu m-am îndurat să-i port decât după ce-am dormit vreo trei nopți cu ei sub pernă. True story. Cine a trăit anii ăia știe EXACT ce zic.

Deci? Cum e? Suntem prea săraci ca să cumpărăm lucruri ieftine?

mihai_vasilescu_fuma