M-a întrebat cineva cum m-aș auto-caracteriza și i-am răspuns: un nesimțit cu mult bun-simț și un misogin care apreciază femeile. Cam ce-ar însemna asta dacă transpun pe blog? Că n-am nicio problemă să scriu un text (spre groaza agențiilor cu care mai colaborez) în care să-mi bag pula de la început până la sfârșit. Dar și că pot observa lucruri pe lângă care alții trec fără să le bage în seamă, să le iau, sa le scutur de praf și să le fac să strălucească. Cam ăsta-s eu și așa-mi place să și scriu, fix așa cum vorbesc.

Uite-așa s-a întâmplat vineri, când am văzut un gest frumos al unor copii care se iubeau și-am postat asta pe Facebook:

Pe peron, lângă mine, sunt un el și o ea. Se sorb din priviri, din când în când se ating și râd. Râd mult. Ea e brunetă, scundă și pare foarte, foarte tânără. El e înalt și bine legat, dar i se citește pe faţă că abia a părăsit copilăria. Se uită amândoi în telefonul ei și râd din nou. El e mai reținut, bărbat, fata râde din tot sufletul.
Au terminat și ea vrut să-și bage telefonul în buzunar. Dar l-a băgat pe lângă și i-a căzut. Cu faţa în jos. Când l-a ridicat, ecranul era tot crăpat. Pe loc i s-au umplut ochii de lacrimi.
Și-atunci s-a întâmplat magia. L-am văzut pe el cum îi ia telefonul spart din mână, se chinuie să-i scoată sim-ul, reușește, îl băga în propriul telefon și i-l întinde… ei. Apoi a spus un singur lucru:
– Ia-l pe-al meu, nu-mi place deloc când plângi.
Iar eu am zâmbit imens în gând și mi-am imaginat că omenirea mai are o șansă. (aici e postarea)

Acum vă rog pe voi să-mi spuneți ce om sănătos la cap ar fi putut să vadă ceva cu conotații negative în gestul făcut de puștiul despre care am scris? Well, dacă vreți să-mi răspundeti că nu e posibil, vă înșelați amarnic. Pe o postare atât de blândă și plină de vibe pozitiv precum asta, am fost nevoit sa dau block-uri și unfriend-uri din cauza idioțieniei și urâțeniei de care sunt capabili unii dintre semenii noștri.

Dar ce m-a uimit cel mai mult a fost că în afară doi-trei cretini lobotomizați (unul dintre ei se auto-intitulase „zmeu pe net”, deci n-aveam ce pretenții să emit), cele mai urâte comentarii au fost de la niște… femei. Și când zic „urâte”, folosesc un eufemism, pentru că unele dintre comentarii erau de-a dreptul dezgustătoare. Intrați pe postare și citiți-le ca să vedeți că nu exagerez. Și asta in condițiile în care am șters câteva care erau de-a dreptul bolnave. Cum, frate, să scrie niște femei așa ceva? Tocmai ele, care ar trebui să fie simboluri ale iubirii, romantismului și purității, să nu poată să observe cât de curat a fost gestul copilului ăla? Fuckin’ shit!

Mi-e greață! Vă jur! Acestea-s momentele în care mi-e greață de lumea care mă înconjoară și sunt fericit că trăiesc în bula mea din care uneori n-aș mai vrea să ies.

mihai_vasilescu_pamant

sursa foto