Aseară am fost să văd „Southpaw„. Şi jur că este ultima oară în viaţă când mă mai duc la un film ca berbecul, influenţat fiind de statusurile de pe Facebook. „Ce film extraordinar”, „Incredibil”, „Southpaw m-a marcat” şi alte căcaturi de acelaşi gen. Serios? Unica şansă sa te marcheze filmul ăsta este să fie singurul pe care l-ai văzut vreodată. Sau să naufragiezi pe o insulă pustie, unde să ai un dvd player şi un televizor funcţionale, iar „Southpaw” să fie singurul disc pe care l-ai slavat din valuri. Dar nici aşa nu garantez.

Frate, ce plm este „extraordinar” la un film absolut liniar, care nu reuşeşte să te surprindă cu absolut nimic? Ba nu, mint, cu două chestii tot m-a dat pe spate. Prima ar fi forma fizică a lui Jake Gyllenhaal. Arată exact aşa cum trebuie pentru unul care joacă rol de boxer. L-am crezut, e de acolo. Şi a doua, care m-a şi lăsat cu gura căscată, este că pe nevastă-sa o omoară unii în film, o împuşcă. Crimă, adicătelea.

Ei bine, se pare că pe producători nu-i impresionează cine ştie ce o moarte violentă. Poliţiştii şi-au văzut de mâncat gogoşile, nici gând să se mai apuce de vreo anchetă. Şi pe bună dreptate, ce rost mai avea? Femeia oricum murise, o mai învia cineva dacă se apucau ei de întrebat în stânga şi în dreapta? Deci, pe scurt, nimeni n-a păţit nimic.

În rest, filmul este un fel de Rocky reloaded, doar că mult mai prost. Ştii cum se va termina din secunda în care a început. Şi nici asta n-ar fi o mare problemă, doar eram conştient că nu m-am dus la vreun Tarkovski, dar acţiunea este slabă rau de tot şi moale. Surprinzător pentru o producţie al cărei subiect este boxul. Vă spun sincer că am avut emoţii mai mari şi adrenalină la „Pinguinii din Madagascar” sau la „Cinderella”.

Să nu mă înţelegeţi greşit, nu zic că nu ar trebui văzut, nu este chiar atât de prost. Doar că nu prea merită să mergi la cinema pentru el, decât dacă nu dai tu banii pe bilet. Da, dacă primeşti vreo invitaţie sau ceva, du-te. După aia poate pui şi un status cu „incredibil, m-a marcat” pe Facebook. Opţiunea câştigătoare ar fi să-l vezi online, acasă, într-o seară când ţi-ai făcut şi-o tavă de pizza. Trust me!

P.S. Singura parte bună în toată treaba asta este că aseară, de la aceeaşi oră, juca echipa lui Jiji. Mă rog, „juca” este un eufemism. Aşa că Southpaw a fost o alternativă beton, ca să nu fiu tentat să privesc la sărăciile alea care fac de râs un nume precum Steaua. M-aş fi uitat şi la „Pistruiatul” sau la „Liceenii”, doar că să nu dau cumva pe meci.

mihai_vasilescu_jake_gyllenhaal_southpaw

 

sursa foto