Se spune că o femeie poate să evalueze în 0.5 nano-secunde un potenţial partener. Atât. O simplă fluturare de pleoape şi femela ancestrală din ea deja ştie dacă masculul pe care îl are în faţă este demn de a fi selectat pentru un eventual proces de reproducere care să ducă la apariţia urmaşilor.

Desigur, asta este valabil doar în fracţiunea de secundă despre care vorbeam, după alte două ore intervine creierul care anulează orice acţiune a subconştientului punând întrebarea: „cu cine, mă, cu săracul ăsta care m-a pus să-mi plătesc sucul?”. Şi uite aşa, din motive mercantile, se duc naiba compatibilităţi pentru care adn-ul şi cromozomii au muncit nişte milioane de ani. Pai voi ştiţi ce urmaşi aş fi avut eu cu Angelina Jolie, dacă nu-l alegea pe Brad Pitt strict din raţiuni financiare?

În schimb noi, bărbaţii, suntem muuult mai profunzi. Deşi nu s-ar spune, avem nişte criterii de selecţie deosebit de complexe. Ok, poate nu chiar toţi, doar câţiva. Bine, bine, am glumit, doar eu. Cred că o să realizaţi exact cât sunt de sonat când vă voi spune că toate cele de mai jos, sunt „eliminatorii”. Este exclus să le pot trece cu vederea. Şi nu se admit excepţii.

Bănuiesc că nu mai trebuie să explic aici că ies din discuţie, pentru orice fel de analiză, persoanele pe care nu le consider în „standard” din punctul de vedere al greutăţii. Cine le place, le place aşa cum sunt, dar nu eu. Stop joc. Să trecem la lucruri serioase.

Unu. Nu cred că o să ghiciţi niciodată la ce mă uit prima şi prima dată. Da, degeaba vă gândiţi la fund, sâni, ochi sau orice altceva. Înainte de toate, îmi arunc privirea peste cum este încălţată. Dap, poa’ să fie tipa o combinaţie între Mădalina Ghenea, Monica Bellucci şi Charlize Teron, dacă nu-mi place ce poartă în picioare, în secunda următoare polul meu de atenţie se mută spre norii cumulonimbus care-şi fac apariţia dinspre nord-vest.

Doi. Mâinile. Luaţi aceeaşi combinaţie între cele trei dive de mai sus, de data asta corect încălţată, şi ataşaţi-i nişte mâini urâte. Ce înseamnă mâini urâte? Degete scurte, unghii neîngrijite, piele crăpată, unghii false disproporţionate sau cu forme ciudate etc. Din nou, la revedere. Nici măcar nu mă pot concentra la ce spune. Pentru că îmi vine să-i zic doar „frate, fă ceva cu mâinile alea ca să nu mai arate aşa”. Da, înţeleg, degetele scurte nu-s vina nimănui. Ghinion.

Trei. Gleznele. Cândva am cunoscut o fată atât de frumoasă, care avea niste glezne aşa de urâte că-mi dădeau lacimile de fiecare dată când mă uitam la ele. Şi m-am luptat multă vreme cu mine însumi, sperând sa pot trece peste asta. N-am putut.

Patru. Aici deja s-ar putea să mă catalogaţi ca anormal. Dar, na, ce să fac, să mint? Ţineţi-vă bine! Degetele de la picioare. Dap. Şi din acest motiv îmi place vara, când mulţumesc cerului pentru existenţa sandalelor. Pentru că din septembrie încolo, descălţatul unei tipe poate să-ţi dea senzaţii asemănătoare cu cele ale desfacerii unui ou Kinder cu surprize: niciodată nu ştii ce te aşteaptă înăuntru. Nu cred că are rost să vă descriu ce însemnă degete frumoase la picioare, nu?

Cinci. Braţele groase. Nu ştiu cât de atenţi sunteţi voi la asta. Dar eu am văzut femei care arătau aproape bine, dar aveau nişte braţe de halterofile. Din pacate, erau pline de osânză, nu de muşchi. Mă refer la zona dintre umăr şi cot. Puteţi spune ce vreţi, dar nu e nimic sexy la un biceps de femeie umflat. Partea cea mai rea este că văd pe stradă puştoaice care n-au trecut de 20 de ani şi ale căror braţe semănă cu ale lui Arnold în Conan Barbarul.

Şase. Cum vorbeşte şi cum scrie. Niciodată în viaţă nu voi trece peste o exprimare agramată. Fie ea orală sau scrisă. Zeiţa zeiţelor poate să fie aia, dacă nu ştie cu „i-urile”, cratima şi acordurile, din partea mea poate să moară singură şi neconsolată. Cea mai strong erecţie evăr se face praf şi pulbere dacă am auzit/văzut un „este” în loc de „sunt”.

Şapte. Cred că mai aveam una, dar nu mi-o amintesc acum. Lasă, ţinem punctul ăsta de rezervă. Mereu apare câte ceva.

Dap, sunt un superficial. Am crezut că v-aţi obisnuit deja cu ideea asta. Totuşi sunt un superficial destul de selectiv. Sper că aţi remarcat că nu am zis niciun cuvânt despre cur, ţâţe, craci, buze, înălţime, tunsoare şi alte „elemente” pe care le remarcă de obicei bărbaţii.

Dar dacă sunteţi voi mai cu moţ, aştept să-mi spuneti care sunt în cazul vostru criteriile care primează la o evaluare iniţială.

Doamnelor şi domnişoarelor, aveţi şi voi cuvântul. Ba chiar m-aş bucura să văd cum faceţi voi „departajarea”.

mihai_vasilescu_maini_frumoase

sursa foto