Mereu mi-a fost ciudă pe modul cum joacă, in filme sau reclame, copiii de „afară”. Pur si simplu sunt naturali si îi cred, mă conving. Pe când aştia micii de la noi par atât de nenaturali, că uneori nici nu mă mai pot uita la respectivul film sau spot publicitar. De jenă.

Rar de tot, nici nu-mi aduc aminte acum când s-a întamplat ultima oară, am văzut si de-ai noştri reusind sa mă facă sa-i cred. În rest, se chinuie groaznic sa-şi recite textul învatat pe de rost.

Ia fiţi atenţi la spotul de mai jos. Habar nu am dacă e ceva spontan sau regizat, pentru ca puştiulică ăla joacă demenţial. M-am uitat de cel puţin cinşpe ori la el.

Faceţi abstracţie de faptul că este o reclamă la Telekom, de care cred ca sunteţi sătui până peste cap şi uitaţi-vă la pici. E tare de tot.