Guest Post by Ana R.

 

Cred ca toate produsele pentru memorie au fost inventate de femei. Din punctul nostru de vedere, ginko-biloba trebuie luata numai de catre barbati, in cantitati industriale, pentru a compensa memoria lor de peste cu creier lichefiat.

Orice elefant si-ar da o trompa intre ochi de ciuda daca ar fi pus sa isi testeze memoria prin comparatie cu o femeie. Pai daca ei cunosc un amarat de drum stramosesc spre cimitirul turmei, o femeie tine minte de la numele aleia cu care s-a pupat cel dupa care suspina ea in clasa a 6-a, pana la oferta de la Lidl de spatamana trecuta.

Pe cand ei, barbatii, sunt numai buni de trimis dupa moarte. Daca-l rogi sa iti aduca ceva de oriunde din casa, ai senzatia ca te-a parasit. Pana a ajuns in baie sa iti aduca crema de maini a uitat de trei ori, sta si se uita la ea in timp ce se intreaba ce cauta el acolo. Daca il lasi sa duca el copiii spre scoala, ai toate sansele sa ii pierzi cu totul. Mai gaseste drumul inapoi spre casa cand implinesc aia mici varsta legala sa se apuce de baut.

Intreaba cu o candoare de bebelus orice amanunt, pentru ca uita de la mana pana la gura orice. Il pui sa faca un ceiut pentru copil, incepe sa intrebe unde e ceaiul. Ii explici pe care raft, dupc care se apuca de cautat canile. Bineinteles, intre timp a uitat unde e ceaiul, asa ca mai intreaba o data. Cand crezi ca in sfarsit a priceput care pe unde sunt, il gasesti in cercetari amanuntite dupa sursa de apa. In cele din urma isi aduce aminte ca ceaiul trebuie fiert in ceva si incepe sa urle intrebandu-te unde e ibricul. Pe scurt, faceai trei caldari de ceai si curatai si zarzavaturile pentru o ciorba, pana vine el cu o amarata de cana.

Si ca sa nu ziceti ca vorbesc asa, la modul general, trebui sa va spun ce-am patit cand am plecat cu al meu in primul concediu dupa nasterea primului copil. Intarcasem plodul si beneficiam in sfarsit de minunea tehnologiei numita laptele praf. Ne-am hotarat sa parasim siguranta hotelului pentru o excursie de o zi. Am reusit sa impachetez si sa bag intr-un troller de marimea unui sat african, absolut tot ce adusesem cu noi pentru copil. Inclusiv laptele praf produs de o ferma cu 5800 de capete si o duzina de biberoane. Sa fie. Apoi i-am inmanat-o sotului, ca s-o teleporteze spre masina. Pentru ca eu nu puteam nici s-o clintesc. Al meu era si el ocupat cu partea lui de treaba. Ambala niste chestii care ar fi ajuns pentru dotarea unei televiziuni mai micute (camere foto, mini-studio-uri, camere video) ca doar trebuia sa-si imortalizeze progenitura in prima sa aventura.

Intr-un final, am plecat la drum, cu masina incarcata de parca ne pregateam de un an sabatic. Dupa vreo ora, fie-mea incepe sa dea primele semne de nervozitate cauzate de burtica goala, goluta. Am oprit inaintarea expeditiei cu un gest de general, pentru a putea pregati lapticul tinerei generatii. Coboram din masina si plina de incredere ma indrept catre portbagaj, unde dau trei tone de aparatura la o parte, cu speranta sa gasesc geanta cu laptic si pampersi. Cucu, geanta mea pregatita pentru orice situatie neprevazuta, inclusiv cincisprezece randuri de hainute alese in functie de eventualele variatii de temperatura (daca se schimba anotimpul pe neasteptate?), culori sau asortare cu natura (voi credeti ca se poate fotografia un copil asa, oricum?), lipsea cu desavarsire. Moment in care nevrednicul meu partener isi trage o palma peste mot si relaxat imi explica faptul ca geanta mea a ramas pe clanta usii. Pentru ca el avea de carat ditamai studioul foto-video, atunci cand i-am dat-o eu.

Criza mea de nervi a fost intrerupta doar de tipatul de foame al fie-mii. Si a fost urmata de o proba de semi-maraton cu limba scoasa, prin oras, in cautare de lapte praf si pampersi. Alergam si-i aruncam priviri ucigatoare, ca pentru vorbit nu mai aveam energie. A fost prima si ultima oara cand a uitat ceva destinat copilului, avand deasupra capului si spectrul amenintarii cu moartea. Dar nici eu nu mai las nimic de importanta vitala pe mana lui.

Este foarte interesant cum unui barbat ii forjeaza memoria la capacitate maxima atunci cand este vorba de teme precum: motorul in 6 cilindrii, fotbalul din liga a doua, orice dracovenie cu zeci de butoane sau nvielul 6 la vreun joculete tampit. Dar daca are trei copii acasa, habar nu are data de nastere a mijlociului. In schimb stie toate rezultatele meciurilor de fotbal din liga nationala, de la infiintare si pana in prezent. Nu mai stie data zilei in care te-a luat de nevasta, in schimb stie perfect cat a costat ultima ta rochie, la care tu din neglijenta ai uitat sa tai eticheta. Bun, inteleg ca au memorie selectiva, dar chiar atat de selectiva? Sau in creierul lor memoria ocupa zone inca neexplorate de stiinta?

Oricum pregatiti in casa un stoc de Memo Plus. Macar sa nu uite pentru scurte perioade de timp ca sunt insurati.

mihai_vasilescu_uituc

 

sursa foto