Guest Post by Ana R.

 

In dorinta mea de a reprezenta cu cinste tara de obarsie, printre nemtii din tara de adoptie, am devenit destul de obsedata de integrarea in societatea lor, aducandu-mi aportul cultural dar si valorile etice insuflate de educatia de acasa. Dar toate eforturile mele si ale celor la fel de bine intentionati ca mine, sunt uneori facute praf, cat ai pocni din degete. Problema cea mai mare o constituie alti conationali, ce dau de pereti cu stradania mea. In oraselul in care stau, care este lipit de München, s-au aciuat cam multi compatrioti colorati care isi cam fac “cumparaturile” prin subtilizare. Cica ar face o gaura zilnica, numai la un singur magazin Penny, de minim 700 de euro. Si au cam inceput nemtalaii sa se vaite ca „Das ist nicht gut”! Dar, dragilor, zilele trecute m-am simtit razbunata, nu noi detinem cupa la cei mai vajnici hoti.

Aici Biserica Catolica organizeaza de doua ori pe an targuri de haine, jucarii si alte lucruri pentru copii. Ai posibilitatea sa iti duci hainele si lucrurile pe care nu le mai foloseste copilul tau si sa le vinzi cu o suma modica din care un procent infim ramane ca donatie pentru biserica. Iar cu restul banilor ai posibilitatea sa cumperi alte produse sau sa ii dai copilului care o sa-i arunce pe alte prostii, ce ajung in cateva luni din nou la targ.

Totul se face extrem de organizat, pe baza de voluntariat si incredere reciproca. Volunarii sorteaza lucrurile, ei returneaza ce nu s-a vandut si tot ei inmaneaza plicurile cu bani rezultate din vanzare. Si cum targul se tine in sala adiacenta bisericii, putem considera ca este sub patronajul Doamne-Doamne. Cum ar veni, actiunea se petrece chiar la el in gradina.

Cum va ziceam, mai zilele trecute a avut loc un targ de genul asta. Toate bune si frumoase. Oamenii isi aleg lucrusoarele pe care vor sa le cumpere si apoi se aseaza la o coada, unde voluntarii despre care va povesteam, insaseaza banii. Stateam toti la rand, astepatnd civilizat, cand am observat ceva mai in fata noastra niste purtatoare de batice, fiecare dintre ele cu patru cinci copii dupa ele. Sigur, sigur nu erau purtatoare de batice „inflorate” de pe la noi. Baticele era negre si dupa vorba le suspectam a fi turcoaice sau de prin vreo tara araba.

Pe cand una dintre mamele cu basma pe cap se pregatea sa plateasca, femeia care incasa banii observa ceva ce nu-i place. Si-i baga unuia dintre copiii aia multi, mana dupa ceafa. De unde, ca printr-o mica magie scoate o eticheta. Si cum asta nu era un semn bun, incepe sa ii purice si pe celalti plozi. Chiar si fara sa aibe abilitati de polizei, tipa de la casa descopera ca toti erau imbracati cu mai multe articole, luate unele peste altele. Toate avand inca etichetele de vanzare. Si atunci m-am simtit razbunata. Pai cu procedeul asta furau romanii in Vest, prin anii ’90. Daca povestesc vreunui concetatean de etnie minoritara treaba asta, rade ala si cu partea dorsala.

Intrebarea mea, stiind ca astia cu Allah sunt mai habotnici de felul lor, este alta: or fi crezut ca Mahomed nu-i vede, cata vreme sunt in incinta Bisericii Catolice?

mihai_vasilescu_muslims

sursa foto