Prietenul I. merge, o parte din drum, cu autobuzul la munca. Pe linia lui 131 (fetelor, care vreti sa-l intalniti, sa stiti de unde-l luati 🙂 ). De obicei se propteste pe un scaun si incearca sa mai fure douazeci-treizeci de minute de somn. Pentru ca el, ca sa-l citez „is not a morning person”. Asta inseamna ca in unspe cazuri, din zece, este complet absent la ce se intampla in jurul lui. Daca nu doarme, isi spunea rugaciunea „Doamne, fa sa treaca ziua asta mai repede si toate celelalte, pana la week-end”. Si al de sus il cam asculta, ca altfel ar fi o zi de Luni continua.

Totusi azi dimineata, ma suna:

-Frate, hai sa-ti spun ce mi s-a intamplat in autobuz…

-Stai, nu-mi zice, dormeai si ai visat ca te-a sunat sa-ti propuna o intalnire Jessica Biel, care vorbea romaneste, mai corect ca Oana Roman.

Dar n-avea chef de glume, ca mi-o taie scurt:

-Nu dormeam ma, ca n-am prins loc pe scaun.

Hopa, pe ton serios asa. Ia sa va zic ce se intamplase. La un moment dat, cica a observat o chestie. Un dobitoc se tot lipea, pe la spate, de o tipa din autobuz. Si i s-a parut suspect, pentru ca nu era chiar asa aglomeratie incat sa se justifice modul in care ala o inghesuia pe fata. Ea, cica era abia trecuta de optispe-nousape ani (genul de copil cuminte care si-a pierdut niste ani prin biblioteci), jegosul undeva in jur de cincizeci, cu o fata de criminal in serie si privire de om nebun (exact asa mi-a fost descris). Eu va pot spune ca ce facea ala, chiar trebuie sa fi fost mai mult decat evident, pentru ca al meu prieten nu prea observa lucruri de genul asta in jur. De obicei este perfect absent si cufundat in lumea propriilor ganduri (filozof, de). Un elefant in trafic ar fi un detaliu nesemnificativ, pentru el.

Cu toate astea a sesizat ce facea dobitocul. Si a devenit atent. Fata a reperat si ea niste miscare dubioasa in jur si s-a miscat o jumatate de pas mai incolo. Neanderthalianul, nimic, dupa ea in continuare. Tipa mai face inca o miscare, spre a se indeparta, dar cretinul ala mai lipit statea de ea ea si se freca. In momentul acesta al actiunii, Prietenul I a inceput sa se intrebe daca poate face ceva. Mi-a zis ca ii era tarsa sa intervină direct, ca i se facea frica doar cand ii vedea fata de puscarias. Se gandea ca cel mai bun lucru ar fi sa o intrebe ceva pe fata. Ceva, orice, ca sa intre in vorba cu ea si s-o ia de acolo. Dar pentru asta avea nevoie macar de un contact vizual cu ea, nu se putea apuca sa urle prin autobuz „heloooo, ce faci, esti ok”? Ca poate se intorceau jumatate din calatori sI incepeau sa-i spuna ce probleme au. N-a avut noroc de „eye contact” si altceva nu i-a dat prin minte sa faca.

In momentele imediat urmatoare, tanara efectiv s-a smuls de langa labagiul ala si s-a dus cat de departe a putut ea, incercand sa puna distanta. S-a intors si se uita cu ochi de animal ranit la el, dar curaj sa spuna, sau sa faca ceva, nu avea. Doar ca intre timp au mai sesizat miscarea si altii din 131, iar in clipa cand autobuzul a deschis usile, „sperman” s-a dat jos, iar fata a inceput sa planga.

Cand m-a sunat, Prietenul I era destul de iritat ca nu a stiut cum sa reactioneze si, mai ales ca nu a facut nimic. Ii era ciuda. Il inteleg, este un tip pasnic, fara apetenta spre violenta. Si are oroare de scandal in locurile publice. De multe ori prefera sa lase de la el, numai sa nu se creeze conflicte si sa apara voci ridicate.

Dar eu nu sunt asa. Mie-mi place scandalul. Iar daca mai este si dreptatea este de partea mea, il savurez. Pe langa asta, v-am mai spus ca m-am hotarat de mult sa nu mai tac. Oriunde as fi, daca sesizez ceva in neregula, ma „activez” imediat. Iar cand este vorba de agresiuni asupra femeilor si copiilor mi se inegreste instant creierul. Nu suport sa vad asa ceva. Nu ma intereseaza cine sunt agresorii, cat sunt de mari (sau ce fete de puscariasi au) si cati sunt, intervin imediat. In situatia pe care tocmai v-am descris-o, as fi pocedat in felul urmator. Dupa ce ma asiguram ca cei doi nu au vreo legatura si joaca cine stie ce joc sexual bolnav prin autobuze, scoteam telefonul si incepeam sa filmez scena. Ma dadeam cat mai aproape de locul respectiv. Si daca intra-adevar fata era in dificultate incepea scandalul. Pentru ca deja beculetul rosu de la mine din creier, ar fi fost in regim de avarie. Prin urmare sunt absolut convins ca distinsa intrebare „dar ce faceti aici domnule, nu va este rusine” ar fi fost inlocuita cu alta, mai putin erudita, de genul „ce pula mea ii faci fetei ba jegosule”???!!!

Repet, asa sunt eu, nu am scris ca sa fac vreun proces de intentie. Mai mult, as fi curios sa aflu cum ati fi reactionat voi, pentru ca de la povestea din autobuz, pana la ceva de genul asta, nu mai este decat un pas. Pe care labagii de genul boului din autobuz se pare ca sunt dispusi sa-l faca foarte repede. Hai sa va aud, cum ati fi procedat voi?

mihai_vasilescu_viol

sursa foto

P.S. Sunt un mare fan al castrarii chimice. Sau de orice alt fel. Pentru placerea mea personala, as prefera sa-i vad emasculati pe viu, cu un ciob, dar cica nu se poate. Deci, pe cand si la noi ceva de genul asta?

mihai_vasilescu_castrare

 

sursa foto