Unul dintre prietenii mei (par multi, dar nu e chiar asa) despre care am mai povestit pe aici, Valjean, ma suna intr-o zi, pe la ora cand imi faceam siesta.

-Cocos, zice, nu stii vreun service auto p-aici pe langa tine?

I-am recomandat sa-si scoata capul din fund si sa se uite fix in spatele lui, doar ca 50 de metri mai incolo. Era. L-a vazut. II zic sa se duca la ei cu incredere si sa le spuna ca l-a trimis „vecinul cu cainele”. Ca eu sunt in relatii bune cu ei si sigur, sigur ii vor lucra repede si bine. Si mai ales ieftin.

mihai_vasilescu_mecanici_auto2

sursa foto

-Bine ma, asa fac. Hai ca las masina si urc la tine la o cafea.

Mai aveam ce sa mai zic? Bine ai venit, te-astept cu drag. Vorba olteanului care si-a scapat caciula in rau „de-amu’ sa fie de sufletul lui tataia”.

Se duce omul meu la service.

-Placute de frana schimbati?

-Schimbam, dar nu tinem stoc.

-Las’ca nu va trebuie. Am venit eu cu cele noi.

Le lasa oamenilor masina, cheile, placutele noi si da sa plece. Cand sa iasa, isi aduce aminte:

-Sa stiti ca m-a trimis vecinul cu cainele.

-Cine???

-Vecinul vostru, cu cainele…

Aia dadeau din umeri de parca erau la interogatoriu, la sectie si il luasera pe „nu” in brate. Ma suna din nou:

-Sa ma pis pe cainele tau, ca nu stie nimeni de el pe aici.

-Zi-le ba ca e vecinul cu Renault-ul rosu si cainele.

Le spune asta parola noua.

-Aaa, pai ziceti domne asa. Da, da, stati fara grija. Rezolvam repede.

mihai_vasilescu_mecanici_auto3

sursa foto

La auzul acestor vorbe deosebite, Valjean se linisteste si urca la mine. Stam la povesti vreo ora si jumatate asa. La un moment dat, coboram la service, sa vedem cum sta treaba. Statea bine. Baietii se apucasera de prima roata si asa ramsesera. Nu stiu ce naiba se intepenise si nu puteau sa scoata. Adusesera si o presa ciudata. Ma rog, d-ale lor. Da’, se rezolva, stati linistiti. Am stat. Inca vreo ora si ceva. Dupa care ne-am prezentat din nou. Era bine. Reusisera sa termine prima roata. Bun asa. Nici trei ore. Daca dura asa si la a doua roata, putea sa se mute la mine.

Hai ca la urmatoarea n-a mai durat atat. Nu se mai intepenise nimic. Cand am coborat, baietii au zis ca „in cinci minute e gata”. Pai, acestea fiind spuse, i-am urat lui Valjean toate cele bune si m-am dus in casa. Ca n-avea rost sa stau sa-l admir cum demara in tromba. Abia ma intinsesem comod, pe canapea, cand suna cineva la usa. Ce mortii ma-sii e ma azi? Nu pot sa stau linistit doua minute? In usa statea prietenul meu.

-Pai ce faci frate, n-ai plecat?

-Nu, ca m-au enervat aia.

-Ce naiba s-a mai intamplat? Ca era gata masina.

Va spun eu ce se intamplase. Dupa ce eu am urcat, i-a intrebat pe aia cat il costa. Si oamenii i-au zis pretul, pentru cat lucrasera. Caaaaaat??? Pai da dom’le, ca atat face. Si s-au luat la tiganeala. Aia nu voiau sa lase un leu, al meu zbiera ca e hotie la drumul mare si ca el i-a urat pana si pe haiduci, cand invata despre ei in scoala (ce-i drept si pe mine ma cam enerva bulangiul ala de Toma Alimos) si atunci cum sa incurajeze furtul? Ma rog, dulcegarii din astea. Pana la urma, cand a vazut ca n-o scoate la capat cu ei, le-a dat upercutul mortal:

-Stiti ce, ia puneti-le voi pe cele vechi la loc. Hai, ca vad ca nu ma inteleg cu voi.

Alora le-a picat fata.

-Cum sa facem asa ceva? Ca inseamna sa muncim din nou?

-Pai ori imi dati un pret ca lumea, ori imi puneti placutele vechi. Eu v-am adus masina in stare de functionare si tot asa vreau sa plec cu ea de aici. Azi!

Aveti impresia ca i-au dat aia pretul mai jos? Nicidecum! S-au apucat sa-i puna placutele de frana cele vechi, la loc!!!???

Acu’ voi ce credeti, si-o fi luat ceva injuraturi si „vecinul cu cainele si Renaultul rosu”? Ca eu pe acolo, n-am mai dat de atunci.

mihai_vasilescu_mecanici_auto1

sursa foto