Tre’ sa stiti bancul acela cu ofiterul german care fugarea un polonez. Il prinde. Si cand sa-l impuste, o voce divina ii zice: ‘Fiule, nu trage, omul acela va deveni Papa’! ‘Bine, si eu?’, intreaba neamtul. ‘Si tu, si tu’, il linisteste vocea. Fara voie imi tot vine in minte, de cand cu demisia papei. Ma tot foiesc, ma tot gandesc…dar de inteles nu inteleg si pace. Cum adica sa-si dea demisa papa ? Pai nu era el trimisul lui dumnezeu pe pamant ? Urmasul sfantului Petru ? Pai pe principiul asta nu poa’ sa-si dea demisia si arhangelul Mihail (l-am ales pe asta ca mi-e tiz)? „Doamne, nu mai vreau sa fiu arhanghel, fa-ma un sfant mai mititel, sau se poate inger ? Ca e stresul mare si mai sunt si in aceeasi zi cu ciudatul ala de Gavril.” Asa ar suna cererea de demisie sau cum ?

Poate ati observat ca nu sunt vreun bigot. Nu sunt nici ateu. O sa dezbatem alta data, cam ce cred eu despre chestia asta cu divinitatea. Acum voiam sa zic doar ca, treaba asta cu biserica (ortodoxa, catolica sau de orice alt fel) nu-mi starneste decat zambete si uneori greata.

Ah, da. Am fost la Vatican. L-am vazut in carne si oase pe obersturmführer Benedict. N-am avut nici o „strapungere”. Singurul gand care m-a incercat despre locul ala a fost: „aici e industrie fratioare”. Bine, exceptand constructia in sine, picturile si tot ce era cu adevarat impresionant.

Mai vorbim pe subiectul „religie”. Se apropie postul pastelui si abia il astept. E unul din subiectele cele mai dragi mie.

P.S. Stie cineva ce s-a intmplat pana la urma cu Oana Roman ? Am inteles ca intrase in depresie, cand a auzit ca nu mai e papa …

IMG_0102