8,667 cititori

Interviu cu colegul meu gay

Prima oară când am auzit despre cineva că e homosexual, era pe vremea “cealaltă” când așa ceva era absolut de neimaginat. Serios, în perioada Ceaușescu ți s-ar fi iertat mai ușor pedofilia sau violul decât o acuzație de homosexualitate. Gândiți-vă că vorbim despre vremuri în care sexul oral era aproape unanim considerat ca fiind ceva scârbos și aproape exclusiv apanajul prostituatelor. Well, atunci trebuie să vă imaginați cam ce muncă de lămurire a trebuit să duc cu mine însumi, de-a lungul timpului, ca să accept că oamenii sunt diferiți și că nu se întâmplă absolut nimic rău, dimpotrivă, dacă două persoane de același sex pot să-și ofere reciproc iubire. Și sex. Continuarea

2,411 cititori

Ce-am învățat în această viață!

Dacă mă gândesc că uneori mă comport ca un adolescent imberb, aș putea spune că n-am învățat nimic. Dar am învățat, am învățat o grămadă.

Am învățat că dacă faci ce-ți place și te ții de treabă (că doar îți place, nu?), până la urmă n-ai cum să nu reușești.

Am învățat că verbul „a încerca” este doar preambulul eșecului. Da, ori de câte ori răspunzi cuiva cu „o să încerc”, îți asumi mental că vei da greș. Verbul corect este „a face”. Și faci, chiar dacă uneori iese prost. Continuarea

11,107 cititori

Bărbaților li s-a pizdificat creierul, nu hainele

Tot citesc articole sau mai văd postări despre moda asta masculină care a început să aducă a modă feminină. Miștouri peste miștouri despre ce caraghios arată bărbații cu pantalonașii lor de fetițe și alte accesorii de gen. Evident, verdictul este întotdeauna același: doamne, ce ne facem, s-au pizdificat bărbații!

Well, eu cred că hainele n-au nicio legătură cu acest proces de transformare. Și mie îmi place să mai port blugi skinny, tricouri sau cămăși slim-fit și adidași lila, fără să simt nici măcar o urmă de pizdificare. Știți de ce le port? PENTRU CĂ-MI permit și pot. Muhahahaha! Pentru că mă doare la bască de ce-o să zică lumea și pentru că îmi place. Și zău că singura urmă de pizdificare pe care o simt în organism este când ascult Delia la maxim. Da’ cred că asta nu se pune, nu? Continuarea

3,858 cititori

Pentru toți cei care zbiară că “nu se poate”

O să las și eu asta aici, pentru toți/toate cei/cele ale căror discursuri mi-au împuiat creierul cu fel de fel de argumente irefutabile.

În primul și în primul rând pentru toți cei care știu că: “degeaba, de la o vârstă nu mai ai același metabolism și nu mai slăbești orice-ai face”. Da, exact, nu-l mai ai, prin urmare trebuie reduse drastic vizitele la frigider. Sau frigiderul să fie model “sexy” spre “porno”. Pentru că, știți ce? Eu am deja vârsta aia numită “de la o vârstă”. Capisci? Continuarea

6,273 cititori

Și “nevorbită” și cu banii dați

Aveți mai jos un fel de poveste de… hmm… amor, pe care mi-a trimis-o Laura, una dintre distinsele cititoare ale acestui blog. Citiți-o că e, așa, ca ruptă din viață. Povestea, nu Laura.

……………………………………………………………………………

Acu’ niște ani buni de zile, proaspăt ieșită dintr-o relație cu un tip cu mult mai mare (și mincinos, dar asta am aflat prea târziu), zis-am să-mi ling ranile cu cineva mai ca lumea, mai de încredere. C-am vrut, că n-am vrut, s-a nimerit să fie tot mai în vârstă, pentru că, deh, naravu’ din fire n-are lecuire. Măcar era “de încredere”, pentru că mă știa de când începusem buchiseala. Așa că, ușor trecută de vârsta majoratului și proaspăt rănită în dragoste, mi-am zis să-i dau o șansă pretendentului abia apărut la orizont. Continuarea

22,588 cititori

Bărbaţii, eterni prunci neînţărcaţi

Guest Post by Ana R.

Înțărcarea unui copil de sex masculin poate varia de la vârsta de 3 luni, până la cea de 77 de ani. Sau până crapă de bătrânețe coana mă-sa. Dacă e una bine întreținută, ai toate șansele să mori tu de nervi înainte de a-și da ea obștescul sfârșit. Habar nu am de ce au tendința mamele băieților să-și țină progeniturile cu nasul între sânii sau fustele lor până la adânci bătrâneți. Chit că izvoarele de lapte au secat de mult, găsesc ele o metodă de alăptare psihologică. Cu ajutorul căreia își leagă, prin fire nevăzute, „copilașul” de propriile fuste. Continuarea