Azi e prima zi cu soare, în București, după aproape două săptămâni de gri. Nu știu cum funcționați voi, dar eu sunt dependent de soare. În zilele cu nori și atmosferă din aia care parcă te apasă pe cap, nu sunt în stare de nimic. Partea și mai ciudată este că poți sa mă bagi […]
Bag capul pe ușa dormitorului să-i spun ceva fashionistei, dar n-apuc, că mă panichez ca dracu’ când observ că plânge: – S-a întâmplat ceva? Nimic, tăcere și lacrimi, multe lacrimi.
Când am fost la mega, singurul cetățean din magazin care nu purta nici mască, nici mănuși, și pe care numai privirea mea agresivă l-a făcut să se dea câțiva pași în spate și să nu-mi mai fluture pe la ceafă, la propriu, niște bancnote obosite, era un cetățean trecut de cea de-a șaptezecea primăvară a […]
Am trecut ieri cu mama pe la cimitir să aprindem o lumânare pentru tata. La un moment dat, de pe una dintre băncile pe care își făcea veacul, se ridică un tip, cam pe la 50 de ani așa. Era înalt, cu puțină barbă, destul de curat îmbrăcat, deși se vedea că cimitirul este locul […]
Pe 27 Decembrie 1995, fix in dreptul placuței care arată „km 72” pe autostrada București-Pitești, m-am dat peste cap cu mașina. Nu am avut nici măcar o zgârietură, deși săraca Dacie 1100 s-a făcut bardaf. Era mai plată ca o lipie libaneză. Având in vedere ca sunt născut în ’72, intr-o zi de 27, am […]
