3,512 cititori

Nici cu internetul ăsta nu e așa simplu cum crede lumea

Treaba stă așa. De obicei, în perioada asta a anului îmi prelungesc abonamentul la telefonia mobilă. Chestie care, deși ar putea să pară, nu e așa simplă cum poate ați fi tentați să credeți. Nuș’ cum să vă explic, dar în ultimii doi ani, în care telefonul a fost practic extensia mâinii mele drepte, am ajuns la concluzia că netul pe mobil și mai ales viteza cu care se mișcă sunt cam cele mai importante lucruri pentru mine când vine vorba despre telefonie.

Adevăr vă zic vouă. Nu mă interesează minute incluse, sms-uri, mms-uri și alte drăcovenii din astea absolut mirifice, dar pe care le utilizez foarte puțin spre deloc. În schimb, mă interesează foarte tare că vinerea trecută, în trenul spre Brașov, jumătate din drum am plâns cu sughițuri încercând să mă dau și eu pe Facebook ca tot omul sau că, în același tren, mi-a luat patruj’ dă minute să postez un text de patru fraze pe blog. Și toate astea pentru că odată ieșit din gara de nord, viteza internetului scădea cu fiecare kilometru parcurs de ziceai că mă îndreptam spre Aconagua, nu spre El Dorado-ul României (a se citi Valea Prahovei).

Continuarea

5,829 cititori

Dragă Telekom

L.E. Hai că mi-a plăcut atitudinea celor de la Telekom, de după articol. Mi-a scris foarte mişto o tipă de la ei, care mă întreba nişte chestii din care se deduce că începe să le pese. Şi asta nu e rău. Dacă mai aveţi nemulţumiri şi sugestii pentru ei, eu zic să băgaţi, poate încep oamenii să le rezolve.

Să știi că aseară mi-au bătut la ușă doi domni foarte simpatici care s-au recomandat ca venind din partea ta. Și cărora, surprinzător, dar le-am deschis ușa. A propos, fac o paranteză, trăim vremuri ciudate, oameni buni. Voi ați observat că aproape nimeni nu mai deschide, când le bate cineva la ușă. Dacă nu dai telefon să anunți că vii, poți să mori pe caldarâm în fața blocului celui mai bun prieten, nu va deschide în veci. Vizorul a devenit o invenție desuetă și inutilă.
Continuarea

3,285 cititori

Ce faci Edi, ce-ai la gură?

Mereu mi-a fost ciudă pe modul cum joacă, in filme sau reclame, copiii de “afară”. Pur si simplu sunt naturali si îi cred, mă conving. Pe când aştia micii de la noi par atât de nenaturali, că uneori nici nu mă mai pot uita la respectivul film sau spot publicitar. De jenă.
Continuarea

1,695 cititori

Si acum stau si fluier a paguba

L.E. Azi, luni, fix la sapte zile dupa ce l-am lasat in service, telefonul meu s-a intors. E bine, i s-a vindecat buba. Ideea articolului ramane in picioare, pemtru ca m-am descurcat greu fara el.

HTC-ul meu a plecat intr-o scurta (sper!!!) excursie catre zari mai bune. Camera foto nu mai functiona in conditii optime (noaptea toate pozele se colorau intr-un magenta pe care ar fi fost invidios si Telekom-ul). In plus, ori imbatranesc eu, ori incepuse sa aiba si usoare probleme cu nivelul volumului. Asa ca cei de la HTC Romania m-au indrumat catre service-ul autorizat, iar cei de aici mi l-au trimis in Polonia. Ai dracului lesi, cica numai ei stiu sa repare modelul meu. Ah, si daca tot e pe maini de specialisti, poate s-o nimeri vreunul care sa stie si de ce intra in flight mode, in timpul convorbirilor. Nu des, de trei ori din cinci, cam asa.
Continuarea