5,387 cititori

Cine zicea că nu se mai fac mezeluri de calitate?

LATER EDIT

Cu scuzele de rigoare pentru întârziere (aseară n-am avut timp nici să mor), în sfârșit avem un câștigător. El este comentatorul “paul“. Îl aștept să-mi dea datele pe adresa de la “Contact”. Cu restul mă revăd la următorul concurs, da?

Nu știu cum stătea situația pe vremea „cealaltă” prin orașele de unde sunteți voi, dar în Vâlcea mea natală singurele lucruri pe care le găseai când intrai într-o Alimentară erau cutiile alea de „creveți” vietnamezi. La raionul de „carne și mezeluri” era gol întotdeauna, bătea vântul prin galantare.

Și spun asta pentru că am tot auzit povești despre vestitul salam cu soia. O fi fost la alții, la noi vă dau în scris că nu se găsea nici picior de salam. Fie el cu soia sau fără. Ce să mai, când reușeau ai mei să se descurce și să mai facă rost de câte o bucată de parizer sau salam de vară, era sărbătoare. Continuarea

10,853 cititori

Da’ cu curul ce ne facem?

Eram la terasă aseară. Lângă mine o masă cu trei zâne. Hmmm, mai bine zis zânoaie. De fapt, ca să descriu mai corect lucrurile, zânoloaie ar fi cuvântul. Pentru cineva care apreciază genul, găsea pe alese. Adică nu erau toate trei la aceeași dimensiune, ci pe trei nivele: elefănţel, elefant, mastodont. Ce vreau să vă spun este că toate erau exact genul de femeie cu care eu nu sunt în stare să empatizez deloc. Nu reușesc să le înțeleg și vă explic și de ce, ca să nu săriți cu gura pe mine.

mihai_vasilescu_zana_grasa

sursa foto

Sunt genul ăla de tipe, care își îngrijesc partea de sus a corpului și în special fața. Se vede pe ele că folosesc produse scumpe pentru machiaj, pudrat, rimelat și alte căcaturi pe care și le aplică femeile și ale căror denumiri îmi scapă. Dar ce facem cu curul fetelor? Continuarea