Nu mai știu pe unde eram, dar sigur pe drum spre casă, când m-am trezit dimineață și-am găsit comentariul de mai jos așteptând aprobarea de a intra pe blog. Nu l-am aprobat, că n-am vrut să-i dau satisfacția să și-l vadă publicat, dar l-am păstrat pentru că voiam să vi-l arăt și să discutăm un […]
Mdeci, să vă povestesc. Weekendul ăsta am dat iar o fugă la Timișoara, că-mi place mie acoloșa, la Banat. Între noi fie vorba, la treij de euro biletul de avion e și păcat să nu te duci măcar din când în când, nu de alta dar flăcăii ăștia din Timișoara se pare c-au făcut în […]
Am așteptat să treacă valul de fierbințeală declanșat de întâmplarea dementă de la metrou ca să-mi las și eu cei doi cenți aici. Pentru că am văzut valuri de indignare spumegândă pe motiv că de ce n-a intervenit nimeni și de ce n-a reținut-o nimeni pe femeia care a împins. Pe scurt, că de ce […]
Săptămâna asta am si eu olecuță de concediu. Motiv pentru care nu știu cât de prezent voi fi pe-aici. Dar stați liniștiți, azi v-am lăsat pe mâinile… ăăă… pricepute ale Elenei. Mă rog, așa se laudă ea, cum că ar avea mâini pricepute. Să nu mă întrebați la ce, că nu vreau să mă gândesc. […]
Text scris de Elena. Provin dintr-o familie cu tată CFR-ist și mamă casnică. Mama a muncit doar 13 ani cu carte de muncă. Are o pensie de 338 lei. În rest a făcut croitorie acasă. Am un frate mai mare și o soră mai mică. Viața ei am fost noi, copiii, și tata. Nu ne-a […]
Textul de mai jos este scris de Ștefan. Îmi pare rău că nu mi l-a trimis în perioada în care „cazul Bodnariu” era pe val, dar rămâne la fel de actual și acum. …………………………………………………………………………………… Televizor nu mai am de mult. Mă uit la ştiri „onlain”. Sînt ceva mai liniştit, pentru că aleg singur ce să […]
In fata mea, in metrou este o mamica ce se chinuie cu trei copii dupa ea. Doi baieti (unul 3-4 ani, celalat 10-11) si o fata (6-7 ani). Stau toti patru pe scaune si discuta sau se joaca. Urla, tipa, se harjonesc. Na, sunt copii, ce sa le faci? Iti zgaltaie un pic creierii chiraiturile, […]
