3,450 cititori

O mică şi nevinovată eroare

Zilele astea am lipsit din peisaj, am dat o fugă la munte să mă mai văz şi eu cu o parte din blogărimea română. Şi a cam fost mişto. În trei zile am dormit vreo zece ore. În total, adunate. Pentru că stăteam să învăţăm, da? Studiu intens, aşa să ştiţi, ca să nu aveţi impresia că am fost la distracţie sau ceva.

Ei bine, după prima zi de prezentări, spre seară a început şi sesiunea de networking. Adică stătea lumea la un… ăăă… suc… şi pălăvrăgea. Iar de la atâta vorbărie, ştii cum e, te cam ia cu vertij şi ameţeală. Cum vă spuneam şi mai sus, nu e uşor deloc. Solicitarea prea intensă a creierului provoacă exact aceleaşi efecte ca băutura. Foarte ciudat, vă zic.

Continuarea

3,665 cititori

Corporatistul rebel

Prietenul meu I. a demarat un experiment social, pe cont propriu.  Ca un adevarat Che Guevara coropratist s-a hotarat sa lupte impotriva regulilor si conditionarilor de tot felul. A inceput o actiune de pionierat si vrea sa stranga cati mai multi prozeliti, ca sa demonteze mitul constrangerilor false dupa care traim si ne ghidam vietile. Primul pas deja l-a facut. Se bate parte in parte, cu ora la care trebuie sa ajunga la munca. Nu mai suporta atata ingradire a libertatii personale. Ce e aia program de la 9.00? Chiar asa ne batem joc de nevoile individului? Si inca de una dintre cele primordiale: nevoia de somn dimineata. Vitala, zice el, pentru a-ti asigura o buna functionalitate peste zi. Prin urmare, subtil si in scopuri strict stiintifice (care nu au nicio legatura cu cantitatea de bere ingerata noaptea), a inceput sa „impinga” cat mai spre 10.00 a.m. ora la care ajunge la munca. Ba, in zilele cand este pus pe studiu aprofundat, o duce chiar spre 11.00. Repet, strict din motive care tin de empiric. Doar in acest mod poate aprecia la justa valoare comportamentul factorului uman cu care interactioneaza. Continuarea

2,282 cititori

La noi barbatii munceste, manca-ti-as…by Ana R.

Sistemul social la nemti este atat de permisiv cu cei ce nu muncesc, incat unii considera ca e mai profitabil sa stai acasa, pe ajutor social, decat sa muncesti primind salariul minim pe economie. Si cand statul este atat de baiat bun incat iti plateste chiria pentru locuinta, iti cumpara televizor si telefon, ca de, conform constitutiei trebuie sa ai acces la informare, evident ca te simti imparat si incepi sa ai idei de genul: cat de prost sa fii sa te duci la munca?

Zilele trecute, ma duc cu copiii in parc. Langa mine niste conationale scuipa seminte si asculta manele la telefon. Adrenalina mea creste. Copiii se joaca nestingheriti, eu scot o carte si incep sa citesc. Cartea era in romana, proasta inspiratie in ziua respectva, pentru ca se prind conationalele.
– Aaa, tu esti romanca! Continuarea