6,363 cititori

Cel mai mișto revelion

Nu, n-a fost ăsta care tocmai s-a dus, cel mai mişto revelion din viaţa mea s-a întâmplat pe când aveam 11-12 ani. Stați că vă povestesc acuş.

Venisem la Bucureşti cu ai mei care, după lungi dezbateri, în sfârșit se înduraseră să părăsească Vâlcea pentru un revelion la Capitală cu nişte prieteni de pe-aici. Și cum toată treaba se întâmpla pe la nu știu ce cârciumă celebră a anilor ăia, pe mine m-au plasat acasă la unul dintre susnumiții prieteni. Acolo mai erau doi plozi, unul cam de aceeaşi vârstă cu mine şi unul mai mare, cel care ar fi trebuit să ne aibă în grijă.

Și zic “ar fi trebuit” pentru că la nici două minute după ce adulții părăsiseră apartamentul, fratele mai mare a și zbughit-o pe uşa. Pe bună dreptate, doar nu era să stea să-şi blesteme zilele făcând revelionul cu doi mucoşi. Dus a fost. Aşa că eu și cu celalalt copchil am rămas regii neîncoronaţi ai domeniului. Cum s-ar zice, putea să-nceapă petrecerea. Continuarea

3,442 cititori

Ultima zi din an

Hai să trăiți și să ne vedem cu bine la anu’. Nu vă urez nimic altceva în afară de tot ce-mi doresc și pentru mine. Adică să fim sănătoși, să vă faceți treaba cum puteți voi mai bine, să avem timp pentru noi și să ne mai ardă să ne hăhăim pe-aici. Restul vin singure. 

În altă ordine de idei, voiam să vă întreb pe unde vă prinde noaptea asta. Care pe unde v-ați dus să vă chefuiți? Cineva cu vreo destinație exotică? 

Că la mine lucrurile sunt extrem de simple, n-am avut chef să plec pe nicăieri. Mi-am dorit atât de tare să vină zilele astea libere și doar să stau să zac scufundat în propria-mi lene, încât asta am și executat. Prin urmare, îmi voi petrece revelionul într-un mod absolut superb uitându-mă la niscaiva seriale pe Netflix și HboGo. Și nu glumesc deloc, mi se pare de-a dreptul sublim c-am reușit să fac asta. “Oboseală” is my middle name. Mă rog, sper ca după săptămâna următoare să pot zice “was”. 

Voi?

mihai_vasilescu_revelion_televizor

 

3,300 cititori

Un sărut de Revelion

Dacă e sâmbătă, e Elena.

Cred c-am mai povestit pe-aici că eram băiețoasă rău în copilărie și adolescență. Atât de băiețoasă că taică-meu a refuzat să mă dea la școală când am împlinit șapte ani. Motivul oficial era c-ar trebui să mai aștept să mă mai coc un pic, dar cel neoficial și adevărat era că voia să mai amâne măcar cu un an momentul în care nu va ma rămâne piatră pe piatră din școala aia. Știa el ce știa, în cei șapte ani de viață reușisem fără mari eforturi să-mi sparg capul de trei ori, să-mi rup ambele mâini și un picior. Ca să le enumăr doar pe cele grave, că pierdusem șirul băieților pe care-i căpăceam în fața blocului. Continuarea

19,586 cititori

Revelionul amantelor

Text scris de Elena.

Pentru sfânta zi de 2 ianuarie, cunoscută în popor și sub denumirea de “revelionul amantelor” (pe 31 și 1 nu mișcă nimeni în front de lângă “aia luată cu acte”), vreau să-i ajut pe amărâții pe care i-a luat penisu’ târâș și-au considerat că puzzle-ul vieții lor nu e complet dacă nu-și trag și-o amantă. Toate sfaturile sunt din experiența personală de la la o prietenă care vă vrea binele. Așadar, frumoșilor și minunaților, băgați la cap și nu vă faceți vreo amantă (nici sub amenințarea cu smulsul unghiilor sau epilarea inghinala cu smoală) dacă: Continuarea

3,403 cititori

Revelionul pe străzi? Desigur, dar nu în București!

Pe sistemul “sunt un bucureștean mândru de orașul meu” și dacă tot am rămas pe plaiurile lui Bucur în noaptea dintre ani, mi-am zis că n-o fi foc dacă fac și eu Revelionul pe străzi. Așa că miezul nopții m-a prins în Piața George Enescu unde onor Primăria Capitalei a organizat mare tămbălău. A fost frumos și inedit, atât de frumos că mi-am jurat să fie prima și ultima oară când execut așa ceva. Recunosc, a fost și greșeala mea. Nu mai călcasem niciodată pe la vreun concert d-ăsta moca și aveam așteptările setate aiurea. Idiot. Continuarea

5,276 cititori

Pentru un Facebook mai curat. Hai că puteți!

Văd că n-am cum să mă țin de cuvânt și să stau și io liniștit trei-patru zile. Am zis să scriu asta acum, cât încă mi-e plin news feed-ul de poze cu moși crăciuni, brăduți, magi și prunci iisuși abia născuți. Poze în care sunt tăguiți câte 40-50 de oameni și sunt însoțite de duioasele urări: “Crăciun fericit”, “fie ca”, “ho, ho, ho” sau variațiuni pe aceeași temă.

Băi, oameni buni, este pur și simplu enervant și de prost gust să faci așa ceva. V-o zic prietenește. Dacă vrei să-i transmiți unui om chestii, dar mai ales că-ți pasă de el, pui mâna și-i dai un mesaj doar lui sau îl suni. Să-l tăguiești împreună cu câteva zeci de persoane transmite un singur lucru: mi-e prea lene să-ți scriu și, de fapt, nici nu mă interesează foarte tare. Da’ am zis că-n lipsă de altceva merge și-asta.

Continuarea