5,597 cititori

Fir-aţi ai dracu’ cu melcii voştri!

Sper să pot face în fiecare an chestia asta. Și anume să reușesc să plec pe undeva în ajun de Paște și să mă mai întorc după ce s-au stins ecourile cozonacilor, drobului și urărilor cu „fie ca”.

Patru zile am fost complet rupt de ce s-a întâmplat pe interneții patriei, așa că n-aș avea de unde să știu nici dacă, în sfârșit, a mierlit-o nen-tu Iliescu, darămite să mai și scriu ceva cât de cât citibil. De-aia ziceam că mai bine vă povestesc pe scurt cum fuse în Orașul Luminii și poate să vă las si niște poze. Dacă vă interesează, desigur.

Continuarea

9,339 cititori

Unde se mai mănâncă bine în țara asta?

Toată viața mea mi-am dorit să fac un concediu din ăla în care pleci fără o țintă anume, te oprești unde ți se scoală, stai câte zile vrea mușchiu’ tău și apoi o iei iar din loc fără o destinație în sine. Și n-am avut niciodată sânge în instalație să-l pun în practică.

Ce prostii vorbesc eu aici? Nu numai că n-am avut curaj să fac asta, dar io-s din ăla care când pleacă în vacanță știe încă de acasă cel puțin cinci stații de metrou din jurul obiectivelor de vizitat, orarul mijloacelor de transport în comun și pot să ajung la hotelul unde am cazarea legat la ochi, chiar dacă sunt pentru prima oară în orașul respectiv. OCD, frate, ce să-i faci. Continuarea