4,552 cititori

Un vasluian mort agale trecea

Probabil deja știți cu toții despre cazul deja celebru al vasluianului declarat decedat, deși omul continuă să inspire și să expire și e cât se poate de vioi. Ce nu știți este că m-am amuzat puțin pe facebook cu subiectul ăsta și evident c-au apărut vreo doi-trei idioți apărători ai justiției care să susțină că autoritățile au dreptate. Că din cauza nu știu căror proceduri nerespectate omu’ a pierdut procesul cât se poate de justificat, așa că să facă bine să le respecte dacă vrea să mai pupe vreodată statut de cetățean viu.

Moment în care mi-am făcut cruce și-am realizat că proștii ne împresoară încet-încet și în curând vor fi mult mai mulți decât noi. Continuarea

3,845 cititori

Cum poţi sa te pişi pe două filme bune?

Va zic eu imediat cum. Pai bagi o gramada de bani in ele. Le duci pana la nivelul in care un om normal ar zice „mama, ce film bun am vazut” si apoi vii cu un final care se pisa pe toata munca ta de pana atunci. Cam asa. Va si explic, ca sa nu ziceti ca aberez.

Primul este Fury. Pe care pur si simplu l-am devorat. Este un film de razboi cum imi doream de ani de zile sa vad. Dur, cinic, cu scene de lupta adevarate, capatani care zboara, picioare amputate, intestine iesite pe afara, replici taioase. Exact cam ce inseamna cu adevarat un razboi purtat cu arme conventionale. Ma rog, n-am nicio intentie sa vi-l povestesc aici. Dar vine finalul, fratilor. Care mictioneaza de sus, pe tot ce construise filmul pana atunci. Pe scurt, este vorba despre echipajul unui tanc american ramas imobilizat in mijlocul unui drum de tara, din cauza de senila distrusa de o mina. Si apar nemtii. Iar yankeii se hotarasc sa ramana acolo, sa apere pozitia aia cu pretul vietii. Foarte frumos, sunt convins ca razboaiele se poarta si cu aportul unor eroi de acest gen.

Continuarea