3,970 cititori

Bula mea e cea mai mișto!

Am scris alaltăieri un text despre Academia de Optimism. Așa am simțit eu că vreau să-i ajut pe oamenii ăia de-acolo care ajută la rândul lor niște copii ce suferă de boli incurabile, copii care astfel pot să spere sau măcar să vadă viața și altfel. Și-o fac bine, o fac așa cum ar trebui să fie făcute multe alte lucruri în țara asta, altfel n-aș fi scris.

Continuarea

4,457 cititori

Cum e cu socoteală de-acasă

Prin anul doi de facultate, unul dintre amicii mei, vâlcean și coleg de suferință studențească la Capitală, a hotărât că așa nu se mai poate. Că stătea la cămin mai era cum mai era, dar să umble mai mereu cu hainele la limita purtării, devenise absolut inacceptabil. După ce că avea puține, să le mai pună pe el și murdare? Își făcuse omul un adevărat algoritm pentru purtat de mai multe ori același rând de țoale. Tricourile mergeau de două ori (exclus să cumpere vreodată ceva alb), cămășile de trei ori, blugii se spălau doar de Paște și de Crăciun, iar chiloții și șosetele, la miros. Nu știți ce înseamnă “la miros”? E simplu, nu mai iei în considerare factorul aspect și te orientezi numai după proprietățile lor olfactive survenite în urma îmbrăcărilor repetate. Proprietăți care se modificau și ele de la un anotimp la celălalt, evident.

Continuarea

3,412 cititori

Ghinionu’ de eroare

În viața fiecărui om, mai devreme sau mai târziu, apare acel moment în care simți că ți-e atât de lene încât abia poți să te suporți zăcând fără să faci nimic. Ei bine, momentul ăsta are prostul obicei să se combine cu altul și mai nasol. Ăla în care ți-e atât de foame că ai fi în stare să mănânci și pietricele de râu date prin margarină. E groaznic, credeți-mă, să stai așa să asiști neputincios cum se luptă lenea cu foamea. E terifiant. Fix asta am pățit eu sâmbătă noaptea.

Până la urmă, după vreo jumătate de oră de bătălie d-asta internă, am făcut imensul efort să întind mâna după telefon. Efort care m-a epuizat atât de tare încât am mai stat sa mă odihnesc vreo câteva minute, incapabil să mă hotărăsc ce-aș putea să-mi comand de haleală. Până la urmă, printr-un miracol demn de a opta minune a lumii, m-a ajutat universul și mi-a trimis ideea salvatoare: pizza, frate.

Continuarea

2,737 cititori

250 de euro cadou primiți?

LATER EDIT

Hai că avem și câștigătorii celor trei invitații. Fetele sunt mai norocoase, ca de obicei, și și-au adjudecat două din trei:

  • Miruna
  • Dana Gont
  • Nestian

Îi rog pe toți să-mi scrie pe adresa de email de la “Contact” ca să vedem cum intră în posesie.

Bun, pentru azi v-am pregătit două chestii foarte mișto. Nu, nu “ne râdem”, dar zic eu c-o să vă placă.

Prima

Se apropie cel mai mare eveniment al anului, eveniment dedicat online-ului și digitalului. Vorbim despre iCEEfest, desigur. Iar eu, în calitate de mândru angajat al ThinkDigital, am de dat nici mai mult nici mai puţin de TREI invitații. Le-am luat de la gura prietenilor mei ca să vi le dau vouă, da? Sper să apreciați. Continuarea

2,740 cititori

De ce să fie complicat dacă se poate să fie simplu?

Vinerea trecută pe la prânz, brusc, mi-am adus aminte că sâmbătă îmi expiră RCA-ul. Evident, toate chestiile nasoale mi se întâmplă vinerea. Și cum nicio nenorocire nu vine niciodată singură, pe când încercam să alung acest gând menit să-mi strice bunătate de weekend, mi-am adus aminte că n-am nici revizia făcută. Că-n decembrie mi-a fost lene și era frig. Am respirat adânc încercând să mă liniștesc și să-mi spun că poate mai am o șansă, că poate nu e dracul chiar așa de negru. Exact când credeam c-am reușit, de undeva din străfundul conștiinței mele a venit și lovitura decisivă: prietene, uiți că mergi de o lună cu ITP-ul expirat? Poftim hal să-ți începi sfârșitul de săptămână. Continuarea

2,909 cititori

Despre noii profeți și profețiile lor online

N-o să aflați cine a scris textul ăsta. Dar nici nu e nevoie. Doar citiți-l. Și dacă vă regăsiți, puneți-vă niște întrebări. Eu mi-am pus.

Să zicem că ești trecut de vârsta chiar și celei mai târzii post-adolescențe. Să zicem că în viață nu ai făcut vreun lucru remarcabil. Ai și tu o casa, cu rate, chirie sau moștenire de la ai tăi, o mașină (sau nu), un copil (sau nu), un job, chestii de astea comune.

N-ai inventat vreun leac pentru vreo boală incurabilă, nu se scrie despre tine în ziare și nici măcar în tabloide, nu pilotezi un avion, nu cânți la pian în timp ce toci ceapă, în fine, ești și tu un om comun crescut, ca noi toți, într-o societate care a tot cerut, cu subiect și predicat, de la tine, în fiecare etapă din viața ta, să fii special. Continuarea

1,769 cititori

Șoc și groază! N-o să-ți vină să crezi, există un Campionat de Bine!

Auziți, vouă nu vi se intâmplă niciodată să vreți să scăpați de niște bani și să nu stiți cui să-i dați? Bine, vorbesc aici de o cauză bună, umanitară sau socială, nu de o sesiune de shopping de jumătate de zi. Că pentru asta n-aveți nevoie de sfaturi, știți și singuri pe ce să cheltuiți. Nu, serios, mie mi s-a mai întâmplat să mă gândesc c-aș face o faptă bună, dar sa nu-mi vină nicio idee despre cui, cât și cum. Continuarea

4,979 cititori

Câteva sfaturi pentru un sex virtual de calitate

Text scris de Elena.

Ai dat scroll după scroll până ai gasit-o. E acolo, în fața ta, pe Facebook, și privirea ei din poza de profil îți transmite semnale clare de lipsă totală, nevoie maximă și dorință arzătoare. Dă sex, normal. Și cum tu știi mai bine decât ea care-i sunt nevoile, ieși imediat la atac. Vrei să fie și cu final fericit? În altruismul meu nemărginit, o să las aici câteva sfaturi care-ți vor asigura, garantat, succesul. Nu trebuie decât să le aplici și femeile vor deveni pe loc sclavele tale virtuale, iar tu vei fi regele neîncoronat al sexului pă net. Continuarea

3,012 cititori

Câteva chestii pe care internetul ni le-a distrus iremediabil

Mi-am trăit copilăria și adolescența în teroarea de a nu orbi sau de a nu-mi crește păr în palmă. Știți voi de ce. Ca să aflu, de pe internet, că niște cercetători australieni (puteam să jur că sunt britanici, dar și australienii tot supuși ai Reginei sunt, nu?) recomandă masturbarea ca mijloc de evitare a cancerului de prostată și de reducere a stresului. Păi bine domnule, așa ne-a fost vorba? Și eu care credeam că de la abuzurile de ofrandă adusă zeului Onan am ajuns să port ochelari. Nțțț.

Continuarea

2,974 cititori

Moș Crăciun și negresele

Zilele trecute, cum stăteam eu într-o seară și cugetam la nemurirea sufletului, mă trezesc că-mi zbârnâie o notifcare de email. Mi-era lene și somn, am vrut să nu mă mai uit, da’ pâna la urmă a învins curiozitatea. Ce să vezi, îmi scrisese Moș Crăciun. Da’ nu ăla pe care-l așteptăm toți, era Moș Crăciun al bloggerilor. Tipul îmi scria ca să mă înștiințeze că i s-a stricat un ren la stomac tare de tot (cică de la frig) și mă întreba dacă nu-s eu atât de amabil să-i țin locul, că el sigur n-are cum să ajungă până nu-l doftoricește pe Rudolph ăla. Continuarea

3,714 cititori

Cum funcționează lucrurile în online și nu numai. Feriți-vă de Titi!

Într-o zi ca oricare alta, te trezești că-ți scrie Titi, ăl mai admirator dintre admiratorii tăi, omu’ care ți-a făcut deja comandă pentru un bust de statuie, la scară 1:1, din bronz pur, nu din cine știe ce aliaje de rahat:

– Boss, ești cel mai tare, să moară mama dacă am mai văzut io așa ceva ca tine.

Tu, care ai mai văzut Titi d-ăștia de nu ți-ar ajunge degetele să-i numeri nici dacă ai avea cinșpe perechi de mâini, o dai cu relativ tact:

– Ei, lasă… Continuarea