Știu că e vineri și probabil n-ar fi trebuit să discutam treburi serioase, dar ce să fac dacă așa s-au legat lucrurile. Probabil au ajuns și la voi cele două sondaje de opinie pe subiectul viitorului primar general al Bucureștiului. Sondaje care se băteau cap în cap cu mare grație. Pentru că, nu-i așa, întotdeauna […]
Dacă îmi place ceva la primarii din București este că gândesc big, frate, gândesc out of the box, gândesc mult înaintea vremurilor lor. Practic, nu am avut primar al Bucureștiului care să nu gândească la cu totul alt nivel decât noi, prostimea. Domn doctor Oprescu construia autostrăzi suspendate, duamna Firea voia să mute circulația auto […]
Da, poate nu sună prea simpatic titlul, dar, având în vedere prezența la vot, care a fost foarte puțin mai mare decât cea de acum patru ani, cam asta ar fi una dintre concluziile logice. De altfel, de asta a fost și bucuria atât de mare, pentru că mulți dintre noi nu mai speram când […]
De obicei, îmi scriu încă de vineri seara articolele pentru luni. Extrem de rar, doar dacă apare ceva care arde, mă mai sucesc și mai pun mâna să scriu altceva peste weekend. Dar pentru azi n-am vrut să scriu nimic, pentru că simțeam, deși nu credeam că e posibil, undeva acolo în mine simțeam că […]
O să râdeți, sau o să mă înjurați, sau o să spuneți „du-te, bă, de-aici”, dar o să vă las mai jos cele trei motive pentru care cred că, dacă duminică nu se va ieși MASIV la vot, duamna Firea este, pentru încă patru ani, primar al Bucureștiului. 1 – Liniștea din online Poate mi […]
Și mi-a plăcut că eram doar doi bloggeri la întâlnire. Deci am avut timp berechet și posibilitatea să întreb lucruri exact ca și cum am fi stat la o bere. Dacă mă gândesc bine, cred c-am fi putut sa radem vreo două beri, doar că prea era prânzul mare. Iar acum, pentru că eu sunt […]
Din punctul meu de vedere alegerile pentru Primăria Generală a Capitalei s-au încheiat înainte de a începe. Doamna Firea, s-o stăpâniți cu plăcere! Și să puneti un preș mare la intrare pe care dumneavoastră să vă ștergeți pantofii ăia „verde, muscă de căcat” si noi sa ne putem ploconi fără să facem răni în genunchi. […]
