4,802 cititori

Totul până la bani?

Ia fiți atenți aici ce dispută am avut zilele trecute în birou. Dispută pe care n-am reușit s-o soluționăm în niciun fel. Oricât ne-am țigănit, n-am căzut la pace și cu asta basta. Jumătate de birou zicea într-un fel, jumătate în alt fel. De-aia mă gândeam să văd ce părere aveți domniile voastre despre situația următoare. Continuarea

5,613 cititori

Cum stă treaba cu relațiile la muncă?

Am avut ieri dimineață la cafea o discuție interesantă pe tema asta. Și cum nu ne-am pus de acord pe subiect, mi-am zis că trebuie să vă întreb și pe voi.

Mdeci, după cum probabil știți, există companii (din ce în ce mai multe) care interzic relațiile amoroase între angajați. Vorbim despre relațiile serioase, da? Nu despre Relu de la vânzări care a prins-o pe Flori de la financiar în offiside, în team building, și a ars-o de i-au mers fulgii. După care și-au văzut fiecare de treaba lui ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

Trebuie să vă mărturisesc că eu le-am luat apărarea angajatorilor care nu permit așa ceva. Oamenii probabil sunt pățiți și dacă s-au ars cu ciorbă rău de tot, or să cam sufle în iaurt toată viața. Dar ia să vă expun eu pe scurt argumentele.

Pro. La muncă îți petreci cea mai mare parte a zile. Practic nu-ți mai rămâne timp suficient să cunoști alte persoane, deci e cel mai ușor să te apropii de cineva. Și dacă se întâmplă, se întâmplă, ce să le faci? Să dai oamenii afară?

Contra. Există riscul ca relația să se cam ducă naibii, din varii motive. Și nu toate realțiile se sfârșesc cu zâmbete, strângeri de mână, ura și la gară. Acu’ nu știu dacă voi ați văzut cu ochii voștri cam ce nenorociri pot să facă oamenii care suferă din dragoste. Femeile, cel puțin, sunt ca niste animale rănite care calcă totul în picioare. N-ar avea nicio problemă să bage o multinațională în faliment, doar ca să fie sigure că s-au răzbunat pe ĂLA. Bine, nici cu bărbații nu mi-e rușine. Am un prieten care a prins-o pe nevastă-sa în offside din ăla grav cu un coleg de muncă și-a dat email-uri la toată conducerea firmei unde lucra femeia. I-a luat la pulă pe toți. Plus că era hotărât să pună mâna pe flăcăul cu care se jucase aia de-a animalul cu două spinări și să-l bage în spital. Well, dacă ar fi lucrat toți trei în același loc, ieșea caz de știrile de la ora cinci? Ieșea. Așa s-a lăsat „dăcât” cu divorț.

Deci, ca să n-o mai lungim, DA sau NU? Cam cum vedeți voi șmecheria asta cu relațiile la muncă, între colegi? Ce-ați face dacă vi s-ar întâmpla și angajatorul v-ar pune în față contractul în care scrie negru pe alb că nțțț, nu e voie? Ce-ați face ca angajator dacă ați fi puși în situația să decideți? Și alte chestiuni d-astea care nu-mi mai trec mie prin cap, dar sunt convins c-or să vă treacă vouă.

Iar dacă aveți exemple reale, shoot, ca să nu vorbim din carți.

mihai_vasilescu_relatie_munca

4,446 cititori

Cum recunoști un bărbat nefericit sau total dezorganizat

Simplu. Sunt cei care se cacă în fiecare dimineață la birou. Să nu mă înțelegeți greșit, nu mă refer la un accident, la o situație conjuncturală când trebuie să ajungi musai la budă că altfel pățești nasoale. Oricui i se poate întâmpla să aibă o zi proastă, să mănânce ceva aiurea sau să dea peste o cutie de iaurt expirat.

Nu, prieteni, eu mă refer strict la situația în care ziua ta de muncă începe invariabil prin a te căca la birou. Prima ta grijă, după ce ajungi și pornești calculatorul, este să te retragi în locul unde merge și regele pe jos. Eventual și cu un ziar în mână.

Continuarea

12,554 cititori

Hipsterul antreprenor

Este cea mai nouă şi cea mai trendy ramură desprinsă din acest curent deosebit de cool. Hipsterul antreprenor este cel care a hotărât că este cazul să-şi ia destinul în propriile-i mâini. Este cel care-şi depăşeste zona de confort şi gândeşte outside the box. Este cel care va înfiinţa un magazin care comercializează brăţări din fibră de baobab, un restaurant unde se consumă doar produse pe bază de unt de quinoa şi lacrimi de struţ sau prima fabrică ce produce costume populare româneşti pentru hamsteri. Totul sub deviza: “numai cine n-are curaj, nu se redescoperă, fraierilor!”.
Continuarea

1,787 cititori

Dacă tot e luni şi sunteţi la muncă

Probabil că v-aţi verificat deja de câteva ori email-ul. Aşa că eu propun să vă uitaţi la clipul de mai jos.

Da, da, din motive care ţin strict de lene şi de lipsă de timp, nu am scris nimic azi. Dar mă scot cu video-ul ăsta pe care l-am văzut în tabăra de unde tocmai m-am întors si despre care o să vă povestesc în curând.

Până atunci, daţi-i un “play” şi lăsaţi sonorul pornit, că altfel nu are farmec.

2,589 cititori

Beţivii să stea în picioare!

Două scurte pentru azi, nu de alta dar sunt în drum spre tabără.

Aseară am avut onoarea să stau din nou în metrou chiar lângă aceasta făptură divină. Mai precis s-a aşezat lângă mine. Vă jur că nu mint, dar în momentul când a luat loc, cam un sfert din fundul ei s-a revărsat şi pe scaunul meu. Dintr-o dată m-am simţit mic, nevolnic si înghesuit. Fata era chiar simţitor mai mare decât îmi aminteam eu. Se pare că n-a pierdut vremea şi s-a delectat cu papa mult şi bun.

Continuarea

3,711 cititori

Corporatistul rebel

Prietenul meu I. a demarat un experiment social, pe cont propriu.  Ca un adevarat Che Guevara coropratist s-a hotarat sa lupte impotriva regulilor si conditionarilor de tot felul. A inceput o actiune de pionierat si vrea sa stranga cati mai multi prozeliti, ca sa demonteze mitul constrangerilor false dupa care traim si ne ghidam vietile. Primul pas deja l-a facut. Se bate parte in parte, cu ora la care trebuie sa ajunga la munca. Nu mai suporta atata ingradire a libertatii personale. Ce e aia program de la 9.00? Chiar asa ne batem joc de nevoile individului? Si inca de una dintre cele primordiale: nevoia de somn dimineata. Vitala, zice el, pentru a-ti asigura o buna functionalitate peste zi. Prin urmare, subtil si in scopuri strict stiintifice (care nu au nicio legatura cu cantitatea de bere ingerata noaptea), a inceput sa „impinga” cat mai spre 10.00 a.m. ora la care ajunge la munca. Ba, in zilele cand este pus pe studiu aprofundat, o duce chiar spre 11.00. Repet, strict din motive care tin de empiric. Doar in acest mod poate aprecia la justa valoare comportamentul factorului uman cu care interactioneaza. Continuarea

923 cititori

Trei minute de sclavie

Pentru ca atat a durat sa citesc o stire de cacat, scrisa cu curul. Domnisoara Ioana Raluca Nitu, autoarea acestui material ambiguu si scris asa ca sa fie, ar trebui sa revina si sa-si ceara scuze. Era fumata si nu si-a dat seama ce face. Stirea (pe care o aveti aici, dar stiu sigur ca n-o s-o cititi si de data asta chiar va inteleg) zice ca undeva in Anglia, la o ferma, autoritatile au luat masuri sa elibereze opt barbati, intre 21 si 46 de ani, exploatati in conditii de munca similare sclaviei.

Hai sictir, bai Ioana (sau Raluca). Adica cum?
Continuarea