2,392 cititori

Și eu aș vrea să scriu numai despre chestii pozitive și mișto

Scriu textul ăsta pentru că m-a dojenit o cititoare zilele trecute, după ce-a citit articolul în care explicam că n-ai de ce să te bucuri când ninge în București. Mă ruga să mai scriu și despre chestiile care-mi plac, nu numai despre cele care nu. Și mai zicea ceva de genul că textele mele de azi nu mai sunt precum cele de acum câțiva ani. Parțial, avea dreptate, doar că nu ținea cont de un singur lucru: nici eu cel de azi nu mai sunt cel de acum câțiva ani. Așa că simt nevoia să explic, pe scurt.

Nu m-am schimbat în sensul că azi nu mai simt nevoia să scriu despre lucruri care-mi plac (pentru că sunt, există și uneori scriu despre ele), m-am schimbat în sensul că între timp mi-am dat seama că trebuie să le semnalez pe celelalte, că sunt aici ca să atrag atenția asupra a ceea ce nu merge. Continuarea

3,934 cititori

Orbul “bagabont”

Ia hai sa analizam un pic stupizenia asta, de pe pagina Maestrului Tony Poptamas:

mihai_vasilescu_fata_oarba

sursa foto – wall-ul maestrului

Din start incepe cu o porcarie. Mai precis liniuta aceea de dialog, care nu avea ce cauta la o descriere. Eh, amanunte. Sa intram in povestioara propriu-zisa, plina de invataminte. Deci: o fata oarba avea si ea un iubit, ca orice fata. In acest caz folosirea conjuctiei „si” (cu functie de adverb de intarire), urmata de pronumele personal „ea”, face exact ceea ce autorul stupizeniei ar fi vrut sa nu faca.

Continuarea