5,451 cititori

Funcționarul cap de maimuţă

Vineri a murit Pulix. Otrăvit. Habar nu am dacă a pus gura pe ceva aiurea sau vreun suflet de român creștin și milos n-a mai avut loc de el, cert e că a plecat spre Veșnicele Plaiuri ale Vânătorii sau cum s-o numi treaba asta la pisici.

Am bocit oleacă, după care mi-am zis că nu am cum să las motanul în stradă, măcar atât pot să fac pentru el, să-l îngrop undeva. Dar unde? Că în plin centrul Bucureștiului nu prea găsești locuri de veci pentru pisici. Mă rog, ar fi ceva în Piața Victoriei, dar acolo nu mai e loc de elefantul îngropat deja de ăia din Guvern.   

Până la urmă unul dintre colegii de birou și-a adus aminte că-l cunoaște pe tipul care are o parcare cu plată chiar lângă clădirea unde avem biroul și s-a dus să-l întrebe dacă nu ne lasă să săpăm o groapă în spate de tot unde e o fâșie de pământ. Tipul, arab de felul lui, nici n-a stat pe gânduri când a auzit despre ce e vorba. Instant mi-a făcut rost de-o sapă (no joke) și mi-a arătat unde pot să sap “groabă bentru bisicuță”.

Continuarea

4,655 cititori

Morții iau like-uri mai multe decât pisicile

Ca să continuăm seria “ce mă mai enervează pe Facebook“, trebuie s-o zic și pe asta.

Mă ia efectiv greața când văd statusuri de genul:

“Bunica mea cea bună și sfântă a plecat dintre noi azi. De-acum ochii ei blânzi nu-mi vor mai lumina niciodată serile de mai. La revedere, bunico, să ai drumul lin!”

Postări însoțite, eventual, și de câte o scurtă poveste emoționantă despre cum stătea bunica în nopțile de vară pe prispa casei bătrânești (pe care o construise singură din lut, paie și căcăreze de capră) și cu o mână își pieptăna pletele albe ca neaua, cu alta hrănea cu pipeta un pui de veveriță orb salvat de la moarte și cu cealată împletea colaci în timp ce mulgea delicat taurul.

Continuarea

1,746 cititori

Intotdeauna se poate si mai rau

Stiti fractiunea aia de secunda care urmeaza dupa ce ai calcat pe ceva moale? Aia in care tu te gandeai la cu totul altceva si deodata simti piciorul cum se afunda, de ai impresia ca se duce pana la glezna. Si atunci toata energia mentala de care esti capabil, se focuseaza pentru o singura rugaminte: Da Doamne sa nu fie ce cred eu ca este!

In primul moment refuzi sa crezi ca ti s-a intamplat, dar dupa ce realizezi ca raul s-a produs, mai ai puterea sa iti spui doar “sper sa fie o pruna coapta sau un mar putrezit”.  Continuarea

2,312 cititori

Cine misca, misca mort

„Roman impuscat mortal in Franta”. Cam asta defila pe „burtiera” pro-ului, unde urmaream stirile, ieri dimineata, inainte s-o tai spre munca. Am devenit brusc interesat si am mai luat o gura de cafea, asteptand sa vad despre ce este vorba. Si treaba sta cam asa: trei romani (n-am vazut pe nicaieri scris „gitanes”, deci o iau si eu de buna cu „romani”, dar daca nu erau ciori, dau in scris ca erau niste cocalaro-manelisti imputiti) s-au apucat de baut, intr-un orasel de langa Paris. Ce stie romanul sa faca cel mai bine, dupa ce drojdeste? Exact, sa faca scandal. Asa ca au dat drumul la treaba. N-am vazut imagini, n-am citit nimic altceva in afara de stire, dar pot sa pariez pe orice miza ca stiu exact cum s-au petrecut lucrurile. Aia trei au dat drumul la manelele din telefoane, au inceput sa danseze in mijlocul strazii, sa bata din palme si in general sa faca orice chestie de cat mai prost gust. Totul pe un fundal sonor cat mai ridicat. Ca sa vada toti „francejii” aia care e valoarea lor.
Continuarea