Stația de metrou la care m-am arondat, după recenta mea mutare, poartă frumosul și neaoșul nume de “Jiului”. Și mă gândeam ieri seară, pe când coborâsem pe peron, iar din metrou se auzea tare anunțul “Atenție, se închid ușile! Urmează stația Bazilescu cu peronul pe partea dreaptă”, câte neplăceri or să apară peste câțiva ani, […]

La metrou, la Piața Victoriei, există lift din ăla pentru persoane pentru dizabilități, lift pe care îl folosesc aproape exclusiv persoanele cu abilități, dar care nu au și abilitatea de a mai merge pe jos încă cinșpe metri până la scări, darămite să le mai și urce. Știți voi, cetățenii ăia care vor o țară […]

Mă urc în metrou. E oleacă aglomerat, dar am văzut și mai și. Cetățeanul care șade pe scaunul în fața căruia reușesc să mă proptesc stă liniștit picior peste picior. Chestie care în mod normal m-ar deranja foarte puțin spre deloc, dacă talpa lui stângă nu s-ar odihni imperial pe genunchiul meu drept. Îl împing […]

– Mai deschideți un geam, vă rog. – Se face curent. Numai într-un metrou din București poți să auzi acest dialog halucinant. Ce contează că toți stau înghesuiți ca sardelele, cu transpirația curgând șiroaie, dacă o tanti de la jumatatea vagonului a hotărât că se face curent, geamul ăla va rămâne închis pe vecie. Pentru […]

Vine metroul. Cei doi îndrăgostiți tomnatici urcă fără să se desprindă dintr-o prelungită îmbrățișare romantică. Sunt practic un corp comun care rămâne în dreptul ușii, în timp ce noi, toți ceilalți de pe peron, ne uităm la ei așteptând totuși sa se dea la o parte. Dar nu, iubirea lor e mai presus de chestiile […]