2,621 cititori

Chior în ţara orbilor

Nu degeaba a apărut vorba asta. Se poate întâmpla ca la un moment dat să ai impresia că esti cel mai bun la ceva (sau hai, printre cei mai buni), dar de fapt să fii doar un chior printre nevăzători.

Ca să înţelegeţi ce vreau să zic. Eu joc Fifa. Destul de des si destul de bine. Când ajunsesem prin divizia a treia şi băteam la ăia ca la fasole, deja îmi imaginam cum voi participa la turnee şi voi da cu toată lumea de pământ. Ei, şi-am ajuns şi în prima divizie, cea mai tare posibil. La primul meci, cel cu care am jucat m-a făcut să vreau să-mi sparg televizorul, când mi-a dat şi golul de 6-0. La fel şi următorii. Nu m-au mai bătut în acelaşi hal, dar cam făceau ce voiau cu mine. După care am retrogradat şi iar am început să câştig. Evident, din nou mă vedeam multiplu campion internaţional, cu interviuri în presă şi chemat la emisiuni tv. Până am ajuns iarăşi în prima ligă. Iar bătăi, iar televizor aflat în pericol.

Continuarea

6,754 cititori

Victoria bunului simt

Desi poate ar fi fost mai indicat sa scriu despre Victoria’ Secret, care da mai bine decat porcariile astea plictisitoare, cu „bunul simt”. O s-o fac o singura data, acum. Si, poate inca o data, cand (sau daca) va castiga un tofeu din cele patru de Grand Slam. De ce este victoria bunului simt? Pentru ca asta inspira Simona Halep la fiecare aparitie. Am vazut cateva interviuri cu ea, toate dupa ce castiga cate un trofeu. Nimic stralucitor, nimic care sa te faca sa exclami ceva sau sa te entuziasmezi. Si nu cred ca se prefacea ca sa impresioneze pe cineva cu modestia. Pur si simplu cred ca acesta este stilul ei. Si pot sa pun pariu pe orice, ca va ramane la fel si daca ajunge numarul unu mondial. Asa e ea.

Poate a trecut usor neobservat ca, intr-o lume dominata de tabloide si de emisiuni tv care preaslavesc lispa de bun-simt si de bun-gust, Simona alege in 2009 sa-si MICSOREZE sanii. Voi intelegeti? Continuarea