6,848 cititori

E dureros și frustrant să știi că ești neputincios!

Am vrut să nu mai scriu deloc pe acest subiect. Și nici n-aș mai fi făcut-o, dar dacă tot a zis Melinda mai jos exact ce simt și eu… (Bonus, pentru toți băgătorii de seamă care dădeau din gură aiurea, citiți și asta). 

Aseară am trecut în 5 minute de la fericire maximă la depresie.

Un suflet nou ar fi avut șansa să ajungă într-o familie minunată, dar oricât de repede ne-am mobilizat, tot statul a câștigat.

Durerea cea mare e că am văzut, din nou, urâțenia din oameni. Continuarea

2,111 cititori

Economia britanică în pericol de românizare

Pen’că mi-e foarte lene, dar şi din alte motive pe care nu vi le-aş dezvalui chiar acum, nu am scris nimic pentru azi. Dar cum stăteam eu şi fluieram în faţa pc-ului, aşteptând să-mi pice un text din cer, să vezi minunea naibii, chiar a picat. Ma rog, nu chiar de acolo de sus, ci sub forma unui articol scris de upprann, venit pe email. Am mulţumit în gând dumnezeului leneşilor si vi l-am pus aici. Luaţ dă citiţ!

 

Panica a cuprins întreaga Mare Britanie, începând cu cercurile politice și economice, întrucât ieșirea din criza financiară a început să stagneze.

Continuarea

1,898 cititori

Bancile si politica de HR

Tocmai am citit un articol al carui titlu este: de ce nu dau băncile credite angajaților lor? Si ma gandeam sa raspund eu in doua-trei cuvinte.

Pentru ca suntem in Romania, unde nimeni nu da doi bani pe nimeni. Si pentru ca „facem ce vrea pula noastra” a devenit un fel de cheie a activitatii de management. Doar ca ma asteptam ca un angajator de talia unei banci, care a certificat chiar prin angajarea ta ca are incredere in tine, sa se comporte un pic diferit. Asadar ditamai institutia financiara (nu specifica astia in articol, dar am o crunta banuiala ca stiu despre care dintre ele este vorba – daca gresesc, imi cer scuze anticipat) isi angajeaza oameni. Continuarea