8,060 cititori

Uneori contează și ce nu faci

Dacă e sâmbătă e Elena.

Mă sună tata acum vreo două săptămâni că a văzut el la televizor o reclamă cu nu știu ce aparate de încălzit:

-Tăticule, vezi tu la București acolo dacă găsești și dacă e, ia-mi două.

– Da, tată, stai liniștit! Hai te sun eu că nu pot să vorbesc acum. Vorbim. Pa.

N-am înțeles eu prea clar ce voia și nici nu aveam timp să-i pun întrebări că eram la serviciu prinsă până-n gât în niște priorități, urgențe și exceluri. Evident, până seara am uitat complet că m-a sunat. Continuarea

1,526 cititori

Constatarea (amara) de Luni

Cum veneam eu azi-dimineata cu metroul la munca, incercand sa ma trezesc, ma uitam ca in jurul meu toata lumea citea. Hai bine, nu chiar toata. Dar din zece persoane, macar cinci aveau ceva de citit in mana (o includ aici si pe tanti care savura un “Cosmopolitan”, ca tot a citit seamana).

Si dintr-o data m-a izbit revelatia: in viata mea de calator prin subteran (destul de lunga dealtfel) nu am vazut vreun adolescent citind in metrou. Bai, dar niciunul! Continuarea