6,724 cititori

Mitul spărgătoarelor de case e doar un mit?

Acum vreo câțiva anișori aveam o discuție relaxată cu o colegă de birou care-mi explica pe un ton cald și delicat cam ce-ar face ea cu o, citez: “nenorocită care s-ar da la bărbatu-său”. Pe scurt, i-ar fi făcut ăleia niște chestii pe care cu greu le-aș putea scrie aici fără să fiu acuzat de incitare la violență și omor. Eu tot încercam să-i explic că singurul care ar avea vreo vină într-o situație de genul ăsta ar fi chiar sărmanul bărbatu-său, dar ea o ținea una și bună: “nu, nu, aia e de vină că se dă la bărbați însurați”.

Continuarea

86,670 cititori

Sărăcie şi Kent lung

Eram la Mega şi mă pişam pe mine. La propriu. Dansam de pe un picior pe altul, doar-doar mai trecea senzaţia. Ţi-ai găsit, o durea drept în fund pe doamna vezică de dansul meu tribal. Noroc că erau două case deschise, iar la una dintre ele stătea la coadă o singură persoană. O bătrânică simpatică. Fix acolo m-am aşezat, ca să terminăm repede.

N-a durat mult să mă lămuresc că aşa noroc trebuia să le urez duşmanilor mei. Mai precis, până a început să pună “simpatica” produsele pe bandă. Evident, jumătate dintre ele erau din alea “la promoţie”, pentru care se face bon separat. Prin urmare, existau deja toate premisele ca vezica mea să facă implozie.

Continuarea

3,772 cititori

Tristă țară, triști patroni

Tocmai am iesit de la Mega Image. Ma gandeam la o chestie: daca tot ti-ai angajat niste oameni, nu mai bine ai incredere in ei, in loc sa le arati ca in fata ta nu valoreaza nici cat o ceapa degerata? Si mi-a venit chestia asta in cap, cand am asistat pentru a nu stiu câta oara la modul in care ti se aplica reducerea la casa.

Poate stiti ca astia de la Mega, au niste produse cu vanzare accelerata. Sunt cele carora le va expira in curand termenul de garantie. Asa ca sunt trecute pe pret special, redus cu 50%. Na, e ok, vor oamenii sa scape de ele si sa faca si un ban, in loc sa le arunce dupa ce expira.  Continuarea

54,388 cititori

Suntem prea săraci ca să nu ne permitem să părem bogaţi

Știu, s-a vorbit și povestit mult pe tema asta. Da’ pe mine mă enervează în continuare subiectul. Fraților, de ce mama dracului, românii sunt tentați să-și cumpere lucruri pe care nu și le pot permite? Nu mă duce capul să pricep și pace.

Uite, am un amic care de două săptămâni se plânge (ba chiar mai și lăcrimează) că trebuie să dea mai mult de douăzeci de milioane pe două cauciucuri pentru Audi-ul lui, recent achiziționat. Pe care, evident, nu-i are disponibili. Și a început alergătura după tot felul de second-handuri și alte genuri de cauciucuri, care trebuiau să prezinte doar două caracterisitici: să fie ieftine și să se potrivească pe jantele lui. Păi e frumos? Când te-ai dus mătăluță la reprezentanță să iei mașina, nu te-ai gândit că după o vreme începi să nu mai bagi doar benzină în ea? Ce te faci când vin cheltuielile alea mari? Iar eu trebuie să fiu atent, dacă îl lasă ceva pe la direcție, mă aștept la vreo tentativă de suicid. Continuarea