2,609 cititori

Angajatul surpriză ”lovește” și te scoate din pepeni

Numai cine n-a lucrat într-o firmă care are și depozit de marfă nu știe că “băietii de la depozit” sunt o specie aparte, sunt o lume în sine, sunt niște tipi care, de cele mai mult ori, sunt extrem de greu de surprins. Nu de alta, dar oamenii au văzut multe la viața lor.

Ei bine, tocmai de-asta zic că e mega-tare ideea celor de la Lidl pe care o s-o vedeți în video-ul de mai jos. Fiți atenți aici ce le-a dat prin cap. L-au adus pe Micutzu, frate. Dar nu așa, pe bune, că era prea simplu. L-au deghizat și l-au “angajat” la ei la depozit. Ce-a urmat? Omu’ le vinde blugi “de furat”, face scandal că nu e lăsat să fumeze în interior și e trimis afară, plus alte chestii d-astea “finuțe”. Și le face pâna ce unul dintre șefii de la depozit are o criză de râs nervos. Serios, uitați-vă, că nu ma apuc să vă povestesc tot. Ar fi ca și cum aș da spoilere dintr-un film la care nu vreți să stiți ce se întâmplă pâna nu ajungeti la cinema. Continuarea

3,433 cititori

România devine modernă doar dacă o ajutăm și noi

Acum ceva ani, m-am trezit cu un telefon de la vară-mea, cea care a avut neinspirata alegere de a se retrage pe plaiurile unchiului Sam. “Vezi, zice, că vine un prieten de-al meu american până în România și te rog să-l aștepți la aeroport”. M-am dus, ce să fac, doar nu era să se certe cu omul din cauza mea. L-am recuperat pe yankeu, prilej cu care am aflat și de ce venea în România. Tipul, un soi de hipster american, voia musai niște țesături cu motive populare românești și venise să le ia direct de la sursă. Aflase el despre  o bătrânică, iscusită și talentată, învățată cu comerțul ăsta de tip nou, hipsteresc. Ce să mai, afacere de neratat. Mă rog, dar nu despre asta voiam să vorbesc. Continuarea

6,608 cititori

Să mai zicem și de bine despre România!

Exită trei locuri, trei orașe din țara asta, pe care le-am revăzut după intervale mari (aș putea zice imense) de timp.

Primul este Sibiul, unde am călcat pentru prima oară în ’94 și pentru a doua în 2013. Următorul, Timșoara. Cred că în 96′ am ajuns acolo și m-am reîntors anul ăsta. Iar al treilea Clujul. L-am văzut în ’98 și apoi am mai pus piciorul acolo în 2016.

Continuarea

7,547 cititori

Hai la coduri, neamule!

Poate mă ajutați și pe mine să mă lamuresc cu niște chestii. Mai ales că voi sunteți consumatorii, adică cei cărora li se adresează campaniile de marketing.

De ceva mai mult de o lună, când îmi desfac pachetul zilnic de țigări (da, fumez, sunt un inconștient care n-o să moară perfect sănătos… uatevăr) în interiorul lui mă agasează prezența unui cartonaș a cărui menire ar fi fost să mă facă pe mine să particip la nu știu ce concurs cu premii. Ideea este că dacă nu mă hotăram să scriu despre asta, n-aș fi citit în viața mea ce scrie pe el. Dar, mă rog, asta poate e vina mea, că sunt un nesimțit, nu a celor care au gândit campania. Continuarea

4,969 cititori

Fabrica de cuie și advertising-ul “pe banii mei”!

Să presupunem că ai o fabrică de cuie. După ce produci primul stoc de cuie ai vrea să le și vinzi. Dar, să vezi ce, nu știe nimeni că tu produci cuie. Așa că următorul pas logic este să-ți promovezi fabrica de cuie. Și cum altfel, dacă nu pe Facebook? Faci o pagină, pozezi ăl mai frumos cui care iese de pe linia ta de producție, concepi și un text despre cât de bune, minunate și neasemuite sunt cuiele tale, iar apoi aștepți cu înfrigurare să dea lumea like și, mai ales, să-ți trimită comenzi impresionante de cuie. Continuarea

4,490 cititori

Hai să vedem cum stăm cu adevărul

LATER EDIT

Câștigătorii tricourilor Fuyor, pe care i-ați desemnat voi singurei cu mânuțele voastre, sunt:
Mihai Cochior – “Te judec după aparențe! Aparent ești urât și prost!” – 26 likes
Cezar – “Nu trebuie sa fiu cine vrei TU sa fiu” – 23 likes
Syl88 – “There is no STR8 way to success” – 21 likes
Dorin“F..i nu f..i vremea p…i trece!” – 19 likes
Victor R“Întotdeauna ALTCINEVA e de vină!” – 18 likes
Îi aștept pe toți să-mi trimită câte un email pe adresa de la “Contact” cu datele de livrare: adresă și număr de telefon. Ah, să-mi scrieți și mărimea pe care o purtați la tricouri.
…………………………………………………………………………………..

Pentru cei mai mulți dintre noi onestitatea pură este greu de digerat. Adică ne place să știm adevărul, dar uneori am prefera să-l aflăm ceva mai voalat, altfel s-ar putea să ne schimbăm impresia despre cei care îl spun, chiar dacă ni s-au rostit doar lucruri care reprezintă perfect realitatea. Așa că preferăm ideea de “minte-ma frumos”. De aici cred că am deprins noi, ca oameni, obiceiul de a voala adevărul mai ales atunci când îl spunem altora. Cu alte cuvinte, de cele mai multe ori evităm să ne spunem adevărurile. De teamă, rușine, imagine de sine sau muuuulte alte scuze pe care ni le inventăm. Constant.
Continuarea

4,964 cititori

Îmi place să câștig!

Și tocmai pentru că-mi place senzația asta, nu mă prea bag la concursuri ale căror câștigători sunt desemnați prin tragere la sorți. Nu că n-ar fi mișto, dar pentru mine s-ar solda doar cu pierdere de vreme. Experiența mi-a demonstrat că norocul meu s-a epuizat, cândva la naștere, după ce primele două ursitoare au hotărât să fiu frumos și deștept. 🙂 Când să-i vină rândul și celei de-a treia, cea responsabilă cu șansa, numa’ ce-au văzut-o făcând fețe-fețe și zicând cu voce joasă: “fetelor, putem să mergem, că mi-am uitat bagheta acasă”. După care s-a auzit cum își dă o palmă peste frunte și cea care venise să mă facă bogat: “aoleu, și eu!”. Continuarea

1,731 cititori

Cea mai jegoasă campanie electorală

Bă, asta nu suport eu la rahatul ăsta de ţară: întotdeauna ne roade ce fac alţii. Ia uitaţi ce jegoşenii au ajuns ăştia să împartă. Pentru ce plm ai face asta??? Frate, nu există campanie electorală in ţara asta in care cineva sa ne spună ce vrea EL sa facă. Nu, coaie, la noi absolut toţi sunt cu să moară mama lu’ celălalt şi cu datul la gioale. Stăteam să mă gândesc că nu am nici cea mai vagă idee despre programul economic al lui, sa zicem, Ponta (l-am ales pe el, pentru că este cel mai puternic candidat, cotat cu cele mai mari şanse). În loc să-mi împuie capul de dimineaţa pană seara cu ce ar vrea el sa facă, eu aud numai bărfe, zvonuri şi cretinisme de genul ăla a zis, celălat a făcut. Nu, nu mi-e drag Iohannis (nemţu’ ăsta nazist e în stare să ne pună să muncim), pentru ca nu-mi prea plac mie oamenii care se exprimă greoi, dar să-i faci mizeria asta mi se pare de un căcat monumental şi mai arată şi cât de disperat eşti.

Continuarea

6,771 cititori

Cel mai scurt job al meu!

Prin toamna lui 2000 am avut o perioadă când eram between jobs. Cu alte cuvinte o frecam toată ziua fără să fac nimic în afară de a mă uita la televizor. Activitate pe care o mai întrerupeam sporadic cu scopul de mă hrăni și adăpa. Iar când treaba asta mă dobora de oboseală, mai băgam și câte un somnic. Sau aveți impresia că statul degeaba nu face foame și somn? Vă înșelați amarnic. Parcă mai abitir îți vine să mănânci și să dormi. Mă trezeam dimineața, după câte o zi din asta de ne-făcut nimic, obosit de ziceai că am tras la jug. Abia aveam putere să-mi bag țigara în gură și să sorb din cafea. Va spun, lenea și zăcutul te termină. Poți să și mori de oboseală. Continuarea