8,336 cititori

Ce era să pățească vrăjitoarea cea rea

Prin lumea teatrului bucureștean circulă un fel de legendă urbană. În sensul că nimeni nu poate să spună c-a fost de față când s-a întâmplat, dar toți jură că e reală. Până la urmă, nici nu mă interesează, e prea mișto ca să nu v-o las aici.

Așadar, se făcea că într-o preafrumoasă și liniștită duminică, la teatrul pentru copii se afla în plină desfășurare un spectacol de teatru pentru, ați ghicit, copii.

Continuarea

3,892 cititori

Bucureștii lui Caragiale? Nu, mulțumesc, îmi ajunge Firea!

Pe Lăcrămioara s-ar putea s-o știți ori de pe blogul ei, ori de pe Facebook. Dar chiar dacă n-ați avut plăcerea încă, o s-o cunoașteți azi citind textul de mai jos care-i aparține. 

Zilele astea m-a ispitit o prietenă să merg să iau de la ea niște pere aduse pentru mine de la țară. “Până la Big la Piața Sudului e o veșnicie, dar te așteaptă dacă-ți faci curaj”, îmi mai zice.

Adică stau într-un oraș în care îmi trebuie curaj în timpul săptămânii să mă aburc în mașină în Baicului și să fac o vizită la Sudului, iar dacă o ard sovaj și vreau să folosesc Reatebeul, aș face bine să nu-mi fac alte planuri pentru ziua aia, să iau apă, glojdeală și o carte de citit, presupunând că voi găsi un scaun neocupat de eternele mamăi care pornesc din zori desantul prin stațiile de autobuze.

Continuarea

3,826 cititori

Hipsterii se reîntorc la origini

Sunt la o terasă hipsterish. De fapt, sunt la cea mai hipsterish terasă din București. Atât de hipsterish că oamenii au în meniu niște cola făcută din frunze de baobab, îndulcită cu miere de albine din Tibet sau ceva. După gust, cel puțin, pot să jur că astea sunt ingedientele.

Singura chelneriță este atât de hipsterish încât pot să bag mâna în foc că nu e plătită pentru ce face. Și nu neapărat pentru că n-ar vrea, ci pentru că banii nu înseamnă nimic pentru ea. Pur și simplu nu le cunoaște semnificația. Se citește pe fața ei de cetățean liber al acestei planete că lucrează doar din plăcerea de a fi acolo cu oameni liberi asemenea ei. Dar și din plăcerea de a putea alege la ce mese să ia comenzi sau nu. Mai mult “nu”. Continuarea

3,322 cititori

De ce nu e și mama la Cotroceni?

Și nu, nu mă întreb de ce nu e maică-mea Președintele României, ci la protestele pro-psd din fața palatului. Da, ați putea să-mi spuneți că stă la Vâlcea și de-aia, dar eu vă spun că n-ar fi fost printre protestatarii de la Cotroceni, nici daca locuia vis-a-vis.

Iar motivele sunt două.

Continuarea

4,351 cititori

De ce-aș accepta să-mi lucreze oamenii și la concurență?

Am citit acum câteva zile un text la Bunescu despre cum se „strică” ușor-ușor, dar sigur, Uber și Taxify. Prima parte a articolului mă lasă rece pentru că până la urmă șoferii nesimțiți se vor auto-exclude și de la Uber și de la Taxify. Problema care se pune cu adevărat este cea de la P.S.. Adică asta:

PS: Un șofer partener, care utiliza ambele aplicații, mi-a spus că el nu acceptă curse sub tariful dinamic de 2.0x, și că așa fac mulți, iar dacă le intră o comandă, sună și spun că nu mai pot ajunge, că s-a stricat mașina, că i-a oprit poliția, că *insert motiv*. Ok, sunt bani puțini pe km dacă nu e tarific dinamic… dar știai de la început în ce te bagi și cât poți câștiga, altfel nu ești decât o copie a unui doctor care îți cere șpagă ca să te opereze! Ah, nu-ți place comparația? Fii corect și hai să ne respectăm, în aplicația mea!

Continuarea

3,342 cititori

Revelionul pe străzi? Desigur, dar nu în București!

Pe sistemul “sunt un bucureștean mândru de orașul meu” și dacă tot am rămas pe plaiurile lui Bucur în noaptea dintre ani, mi-am zis că n-o fi foc dacă fac și eu Revelionul pe străzi. Așa că miezul nopții m-a prins în Piața George Enescu unde onor Primăria Capitalei a organizat mare tămbălău. A fost frumos și inedit, atât de frumos că mi-am jurat să fie prima și ultima oară când execut așa ceva. Recunosc, a fost și greșeala mea. Nu mai călcasem niciodată pe la vreun concert d-ăsta moca și aveam așteptările setate aiurea. Idiot. Continuarea

5,118 cititori

Pentru romanticii și visătorii care abia așteaptă să ningă

Alaltăieri a nins. Din fericire, a fost mai mult lapoviță și n-a apucat să se depună. Dar asta nu i-a împiedicat de trei sferturi dintre hipsterii capitalei să se bucure din rărunchi că “în sfârșit ninge”. Și să mor eu dacă înțeleg care e motivul acestei fericiri de natură meteorologică. Prietene, mai ai doișpe ani? Ce naiba e frumos când ninge între betoanele astea? A, da, poate doar că nu se mai văd rahații de câine de pe trotuare și peturile de bere aruncate peste tot. În rest, nu văd pentru ce s-ar bucura cineva că ninge într-un oraș precum Bucureștiul cel de toate zilele.

Iar dacă e să fim complet obiectivi, aici până și copiii se bucură că ninge în virtutea inerției. Că de dat cu sania, canci, de bătut cu zăpada afară în față blocului, oha. Ați văzut voi copii ieșiți la “construit cazemate” în orașul asta trist? Niciodată! Cea mai mare aventură pe care și-o pot permite este să-și înhame părinții la vreo sanie și să-i tragă săracii oameni pe alei, prin parcuri sau printre blocuri. Și cam atât. Continuarea

3,772 cititori

Atenție, cad frunzele!

Pentru că sunt un tip deosebit de romantic, din când în când mă plimb prin parcurile Bucureștiului ca să admir cum cresc florile și să ascult cum îmi trece vântul prin păr în timp ce pașii mă poartă, cu picioarele goale, prin iarba plină de brumă și amintiri ale trecutei veri. Apoi mă sprijin de tulpina câte unui copac și-i șoptesc să-mi acopere inima cu ceva. Mbine, de cele mai multe ori sfârșesc scos cu forța de paznici sau gardieni publici, da’ asta nu mai contează. Continuarea

3,883 cititori

Unsprezece consecințe după ce Bucureștiul a rămas fără apă caldă

– Pentru o zi Tokyo va fi detronată din poziția de capitală ai cărei locuitori au cele mai mici penisuri din lume. Dacă incidentul ar fi survenit iarna, în capitala României și-ar fi făcut apariția primele penisuri-vagin;

– Tot Bucureștiul va mirosi puternic a brânză și pește;

– Toți administratorii de blocuri își vor schimba Loganurile vechi, cu altele noi, după ce vor umfla corespunzător facturile la întreținere, cu valoarea triplată a apei calde neconsumate, după principiul “nimic nu se pierde, totul se transformă”;

Continuarea

10,523 cititori

Acum e clar că sunt un țăran: mi-a plăcut și Sia. Mult!

Nu știu să fac desosebirea între “înalte”, “acute” și “vocea de cap”. Nu am ureche muzicală și, evident, nici voce. Sunt, așa, ca un fel de om. Și omul ăsta vă spune că nu i-a mai plăcut niciun concert, niciodată, cum i-a placut ce-a cântat fata asta, Sia, ieri seară, în centrul Bucureștiului. Nu am crezut că o voce live poate să sune mai bine decât prelucrările înregistrate. Acum cred.

M-a întrebat lumea dacă a fost mai mișto ca la Rihanna. Am ridicat din umeri pentru că nu am cum să răspund la asta. A fost altceva. De Rihanna m-am bucurat, dar la Sia am simțit că vreau să încremenească timpul în loc.

Continuarea

4,022 cititori

Sâmbătă m-am întâlnit cu Nicușor Dan

Și mi-a plăcut că eram doar doi bloggeri la întâlnire. Deci am avut timp berechet și posibilitatea să întreb lucruri exact ca și cum am fi stat la o bere. Dacă mă gândesc bine, cred c-am fi putut sa radem vreo două beri, doar că prea era prânzul mare.

Iar acum, pentru că eu sunt o putoare care n-a putut să care o agendă și-un pix, am să iau cu copy/paste de la Cismaru subiectele care s-au discutat, să vi le arăt și vouă, poate vă interesează: Continuarea