3,164 cititori

Tu la ce poftești oricând și oricum?

Se prea poate să fie de vină și regimul alimentar, fără excese, din ultima perioadă, nu zic nu, că prea visez și pictez numai mâncare, dar chiar și fără el, de multă vreme voiam să întreb ceva. Însă înainte să ziceți voi, să vă lămuresc “umpicuț” cum stau lucrurile la mine.

Desigur, aș putea s-o dau hipsterish și să spun că sunt un gurmand, că am pofte rafinate, că mă trezesc visând la pulpă de prepeliță, pe pat de ienupăr, cu ouă poșate de broască țestoasă și mult asparagus. Sau că ador deserturile rafinate și mă văd tăvălindu-mă în munți de trufe și mii de cireșe glasate. Dar cruntul adevăr este ca sunt doar un mâncău, că nimic din cele de mai sus nu mi-ar face poftă, că mă uit cu scârbă la icrele negre sau cele de Manciuria și că un ciolan cu fasole, bine făcut, îmi poate provoca oricând un orgasm culinar. Că prefer oricând o salată de vinete făcută de mama și că tot ea face cei mai buni cartofi prăjiți din Univers. Continuarea

3,817 cititori

Daţi doar câte una, să ajungă la toată lumea!

Am mai povestit pe aici că în tinereţea mea tumultoasă am semnat condica şi pe la Pizza Hut. Motiv pentru care, atunci când trec pe lângă cea din Romană, arunc priviri nostalgice în interior. Pun pariu că pot şi în ziua de azi să mai învârt o tavă pe deget, în timp ce mă plimb graţios printre mese. Hmm, bună idee, prima oară când mă mai duc acolo o să încerc, să văd dacă e ca mersul pe bicicletă.

Continuarea