3,687 cititori

Câteva semne că te apropii de a treia tinerețe

Abia aștepți să vină vineri seara ca să te proptești pe canapea, în fața televizorului, cu telecomanda într-o mână și chestii de mâncat în cealaltă. Te mai ridici de acolo duminică seara și ești convins că a fost un weekend de excepție;

Copiii care joacă fotbal în fața blocului te enervează îngrozitor. De fapt, toți copiii te enervează îngrozitor. Și nu te ferești deloc să le-o arăți și lor și părinților lor; Continuarea

8,228 cititori

Vrei să slăbești și nu prea știi cum, așa-i?

Treaba stă așa. De la articolul cu slăbitul până în ziua de azi am primit minim câteva sute de email-uri (dacă nu mii) de la oameni care mă roagă să le trimit fișierele care conțin ce-am mâncat în perioada în care mă luptam cu cele 50 de kilograme. Cred că nu există zi în care să nu-mi scrie cineva. Și-i înțeleg, din două motive. Primul, întotdeauna exempul personal va fi peste orice teorie din cărți. Al doilea e oleacă mai complicat. Dar vă lămuresc eu acuș.

Continuarea

2,002 cititori

Ce mi-a plăcut (săptămâna 60)

Sunt convins că vă stă capu’ numai la ieșit la plimbare, da’ tot v-am lăsat niște articole de pe bloguri pentru la cafea.

1) Cel mai important lucru făcut de Ileana astăzi;

2) Doamna firea doarme cu lavaliera pusa;

3) În orașele „hip” nu curge lapte și miere la robinet;

4) Viaţa și apucăturile unui bucătar celebru împotriva voinţei lui;

5) Sunt un decrețel nedorit;

6) Well, cam de cacao;

7) Irina Margareta Nistor, un interviu care nu e despre filme;

8) E poza lu tac-tu pe pachetu de țigări;

9) Metroul din Drumul Taberei și pasajul de la Piața Sudului au fost amânate în aceeași zi;

10) Întotdeauna, David îl înfrânge pe Goliat;

5,353 cititori

Suferințele tânărului vlogger

Fratele vostru e în team building, prin urmare n-a avut timp de nimic. Daaar, ieri am descoperit-o pe fata (Gabi, pe numele ei, vă recomand să-i dați follow) care a scris textul de mai jos. La care am râs cu lacrimi. Ceea ce vă doresc și vouă!

…………………………………………………………………………..

Mi-a zis azi cineva că e vlogger. M-am uitat la el cu compasiune, că am auzit de atâția bolnavi în ultima vreme, încât pur și simplu am simțit că somatizez și eu necazul prin care trece băiatul ăsta tânăr, încercandu-mă brusc o durere suspectă de stomac. Dar mai așa, mai spre inimă. E drept că nu mai auzisem de organul ăsta, vlog, dar nici de vena porta nu auzisem până am aflat că e vitală. Continuarea

10,025 cititori

Suntem atât de răi pentru că suntem limitați!

Iar a supărat-o cineva pe Elena. Mulțumesc ălui de sus că n-am fost eu ăla. Văd că face urât la mâine.

Da, suntem răi și nu mai avem limite în nimic. Ne îngrădim mintea. Închidem ochii și urechile la tot ce ne-ar putea schimba. Suntem tinerii bătrâni ai acestei generații subjugate de niște reguli de mult apuse, dar fără de care nu putem trăi. Nu știm să trăim! Suntem obosiți și triști. Nu știm să gândim și să alegem pentru că am crescut cu alții luând decizii pentru noi.

Continuarea

6,563 cititori

Lucruri pe care n-o să le auzi niciodată la Horoscop

În fiecare dimineață, cu ochii lipiți de somn, se nimerește s-o aud pe Netty cum o arde cu horoscopul. Chestie care mă face să mă dezmeticesc urgentisim, pentru că subsemnatul nu crede în așa ceva. Și nu pentru c-aș fi rau intenționat, zău c-aș crede în zodii dacă macar o singură dată aș auzi și eu chestii din astea normale de care ne lovim zi de zi.

Continuarea

4,626 cititori

O poveste cu cavaleri, domniță și paloș gros

Presupunem că faptele de mai jos nu s-au petrecut niciodată și că nici măcar n-ar fi posibil să se întâmple. Presupunem și că cel de la care am auzit povestea m-a mințit într-un mod grosolan, pentru că nu s-a pomenit vreodată în lumea asta vreo femeie care să facă așa ceva.

Așadar, după ce-am stabilit toate acestea, presupunem prin absurd că tu ești un cavaler neînfricat care a cunoscut o preafrumoasă domniță. Și pentru că vântul libertății îți bate prin plete și pentru că n-ai mai simțit de mult cum e să-ți zăngăne armura de dorință, ai hotărât că domnița este o candidată numa’ bună pentru inima ta mare și paloșul tău gros. Sau invers. Și cum tânăra pare să nu aibă nimic împotrivă, purcezi s-o înveți cum e cu tainele amorului cavaleresc și cu secretele de alcov. Bine, la partea cu „alcovul” te lămurești repede că tu ești cel care mai are de învățat, dar asta nu poate decât să te bucure. Ai dat peste o domniță inițiată, norocosule!

Continuarea

3,412 cititori

Nuți, să știi că oamenii nu-s proști

Citeam declarațiile Elenei Udrea de după condamnare și mă gândeam cât de nesimțit și tupeist trebuie să fii ca să poți spune așa ceva. Poftim mostră:

Consider că această sentință este abuzivă și este o victorie de etapă a sistemului. După ce au audiat 50 de martori, care contrazic cele două declarații mincinoase a denunțătorilor, absolut toate aceste declarații îmi sunt favorabile, să dai această condamnare e ca și când ai ignora doi ani de proces. Mi se cere să plătesc contravaloarea promovării României în gala Bute. E un abuz. Va fi o bătălie pe viață și pe moarte. Acum mai am foarte multe lucruri de spus. Inclusiv despre cele care m-au judecat. (sursa)

Din ce aluat trebuie să fii făcut ca să știi foarte bine c-ai furat, dar s-o arzi așa nevinovată și cu “dreptatea” în gură? Continuarea

3,167 cititori

Cum ar fi arătat fața lumii azi

Îmi pare rău că nu a existat dintotdeauna rețeaua de socializare a lui Zuckerberg. Tare mișto ar fi fost să fi avut Facebook chiar din momentul în care tatăl tâmplarului îi scotea coasta aia blestemată lui Adam. Nu de alta, dar sunt convins că fața omenirii ar fi arătat cu totul altfel dacă like-urile ar fi existat de când lumea.

Cui i-ar mai fi ars de înmulțirea speciei după ce Eva trântea o chestie de genul: “de ce nu mi-ai dat like la poza cu șarpele și mărul??? Tu nu mă mai iubești!”. Și cu asta scandalul era gata. Spre seară Adam își trecea la statusul relației “it’s complicated” și trebuiau inventați alți doi strămoși primordiali, că ăștia mai făceau sex poimarți după un așa afront.

Continuarea

4,540 cititori

Și replica zilei de ieri merge la

Ofițerul de serviciu de la Secția 14 Poliție.

Ieri, în timp ce făceam procesul verbal de predare-primire al unui portofel găsit la metrou, am avut inspirația să le citesc ofițerilor de serviciu comentariile de pe Facebook care-mi spuneau să nu cumva să mă duc să-l predau la Poliție, pentru că poliția o să facă orice cu el mai puțin treaba pentru care e plătită. Inclusiv că o să-i fure banii omului și-o să-i dea mumu. Continuarea