6,193 cititori

Și zi așa, ești un cuceritor, nu?

Text scris de Elena.

Nu vă mai săturaţi de râs când vine vorba despre femeile puternice. De băşcălie nu vă întrece nimeni. Nici chiar voi între voi nu vă întreceţi. Toţi sunteţi nişte mirobolanţi şi neasemuiţi. Mai ales voi ăştia care vă apropiaţi veritiginos de 40 (vorbesc de ani, nu de centrimetrii). Eventual şi puţin căsătoriţi. Cei care sunteţi mereu pregătiţi să cuceriţi femei fără număr, deşi e puţin hilar mai ales că n-aţi primit încă rezultatul analizelor de laborator că să aflaţi de ce faceţi pipi roşu şi de ce cele două ouă s-au transformat într-unul singur. Continuarea

3,946 cititori

Bătrânii, acești sinucigași “simpatici”

Bun, eu înțeleg că bătrânii și pensionarii sunt ultima și cea mai nesemnificativă problemă a conducerii acestei țări. Deși, doar pentru faptul că ei sunt cei care-i votează, în locul psd-ului i-aș pune pe primul loc și i-aș ține numa-n puf, fie vorba între noi. Ce nu înțeleg este de unde le vine dorința asta morbidă de a încerca să se sinucidă în fiecare zi a vieții lor. Și nu glumesc, uitați-vă un pic în jur. Continuarea

5,936 cititori

“Ăștia nu-s ca ai noștri”

Ați ajuns acasă? Bun. Io zic să vă rupeți 6,25 minute și să vă uitați la scurtmetrajul de mai jos. Vorbim după ce-l vedeți.

P.S. Nu știu cum o cheamă pe actrița care-o joacă pe duamna directoare, da’-i iese atât de bine rolul că din cinșpe în cinșpe secunde îmi venea s-o plesnesc peste față.

 

mihai_vasilescu_unicef

4,039 cititori

Cam așa cu eu cel de la 16 ani

Văz că e o modă sau ceva despre ce-ai face dacă te-ai întâlni cu tine însuți cel de la vârsta de 16 ani. E mișto ideea, m-a coafat la marele fix. Imediat mi-a venit în minte ce mi-aș spune dac-aș sta de vorbă vreo două minuțele cu mine cel de la vârsta aia de mare angajament.

M-am tot gândit cum aş sta în faţa acelui adolescent timid, cu privire senina. Cum m-aş uita cu duioşie la părul lui creţ, bătut de vântul dimineţilor de vară. Mi-au dat lacrimile imaginându-mi cum ar tresări atunci când mâna mea, aşezată pe umărul lui, l-ar întrerupe din visare. Pentru că da, mi-ar plăcea să mă uit direct în ochii celui de atunci, să-mi redescopăr privirea lipsită de griji și să-mi spun cât se poate de cald şi binevoitor un singur lucru: Continuarea

2,464 cititori

Luați de mergeți să vă distrați

LATER EDIT

Rien ne va plus! Avem un câștigător. Mă rog, de fapt o câștigătoare (oare de ce femeile au întotdeauna mai mult noroc?): Alexandra Ioana Constantin

O rog să mă contacteze urgentissim pe adresa de email de la Contact ca să vedem cum intră în posesia invitației duble. 

……………………………………………………..

Treaba stă așa. Azi-noapte am ajuns și târziu și rupt de oboseală. Mai voiam io să vă povestesc niște chestii, dar le-am amânat și m-am băgat să dorm că leșinam de somn.

Daaar, pentru că nu puteam să vă las așa fără activitate azi (vedeți ce grijă am de voi?), am zis să vă anunț că am de dat o invitație dublă la Electric Castle. O vreți? Îmi lăsați un comentariu din care să reiasă că aveți cu cine merge până la Bonțida dacă e s-o câștigați. Mai precis, îmi spuneți pe cine ați lua cu voi acolo. Joi seara trag la sorţi. A, și n-ar fi rău să comentaţi folosind o adresă de e-mail reală și activă ca să am unde sa vă scriu “vezi, bă, c-ai câștigat”.

Gata, ne auzim mâine. Acum mă duc să leșin.

P.S. Dacă nu sunteți din București îmi spuneți cu ce curier vreți să vi le trimit și plătiți voi transportul, ca să n-avem vorbe.

mihai_vasilescu_electric_castle

sursa foto

4,107 cititori

O întâmplare

Pe o bancă oarecare din centrul Timișoarei stă un om care bea bere. E genul ăla de muncitor, ieșit din schimbul trei, care a apucat deja să le radă pe primele două. Mă așez lângă el să rad și io shaorma cu care tocmai m-am premiat. E cu de toate, dar fără cartofi, să ne-nțelegem. Stăm o perioadă așa în tăcere, eu încercând să nu mă pătez cu sosul care picură din belșug pe lângă ambalaj și el sorbind agale dintr-o doză. Mă rog, tăcere e relativ spus, având în vedere că 50 de metri mai încolo e scena #jazztm. Continuarea

6,782 cititori

Sănatate esențială pentru idioți

Țineți-vă bine! Dar bine de tot. O să vă arăt ceva de-o să vă stea mintea în loc. Dacă n-ați citit textul de ieri, trebuie să-l citiți ca să înțelegeți despre ce vorbim. Așadar textul despre care facem vorbire a fost shareuit pe un grup care se numește, deloc întâmplător, “sănătate esențială“. Ce-a urmat, vă rog să citiți singuri. Ia fiți atenți aici, că o imagine face cât o mie de cuvinte, iar eu am mai multe imagini.

Continuarea

2,930 cititori

Ce mi-a plăcut (săptămâna 73)

Nu vă lasă fratele vostru fără articolele de la cafea, mai ales pe canicula asta. Chiar dacă el e la Timișoara unde atmosfera de la #jazztm e respirabilă bine de tot. 😛

A, ce voiam să spun. De fapt, să repet. Statisticile îmi arată că cele mai citite articole de la “ce mi-a plăcut” sunt primele cinci. Well, treaba voastră, dar acesta nu este un top. Le pun într-o ordine numerică pentru că nu pot altfel. Dar poate de multe ori să vă placă mai mult cel la ultima poziție decât cel de la prima. Să nu ziceți că n-ați știut.

  1. Am râs cu lacrimi;
  2. Nu sunt o mamă prefectă (blasfemieeeee, o vor arde pe rug);
  3. De ce nu găsesc companiile forță de muncă bună/calificată?
  4. A crezut că e bolnav mintal până când…
  5. Un prim-ministru cât o cârtiță pierdută;
  6. 15 motive pentru care să mergi la street food festival;
  7. De ce fac românii abuz de diminutive;
  8. Cum sa-i spui ca iti este dor de el in zece pasi simpli!
  9. Tâmpitelor, lăsați văduvii să jelească;
  10. Geamurile sparte ale Poliției Rutiere;
  11. Cum mă mut la alt medic de familie?

mihai_vasilescu_cititori

29,426 cititori

Niște chestii esențiale

Abia m-am dat jos din avion, dar simțeam că mor dacă nu scriu asta.

Așa, deci mă pusesem liniștit pe scaun, hotărât sa dorm lejer în ora pe care o aveam până la Timișoara. Mă gândisem prost. Pe scaunul din spatele meu o femeie stătea de vorbă cu altă femeie. Și asta n-ar fi fost nimic, dar discuția avea loc într-un moment de mare încărcătură emoțională în care prima femeie tocmai aflase despre a doua că e însărcinată. Și s-a dezlănțuit jihadul. Știți, o femeie dacă are copii simte nevoia imperioasă de a povesti viitoarelor mămici despre ce au de făcut dacă vor să-i crească și pe-ai lor armonios. Serios, cred că au în adn sau ceva treaba asta. Iar cele două din spatele meu se aflau exact în această situație delicată. Pentru mine, delicată, că se dusese naibii somnul meu.

Continuarea

3,681 cititori

Unde ești, copilărie?

Text scris de Elena (la ora la care-l citiți, fratele vostru ar trebui să fi aterizat deja la Timișoara).

Eu am crescut în vremurile în care blocurile aveau șase scări. Pe fiecare scară erau cel puțin douăzeci de apartamente și în fiecare apartament erau minim trei copii.

Când s-au mutat ai mei pentru prima dată la bloc, îl aveau doar de frate-miu. Din statutul de chiriaș în gazdă, cu proprietăreasa în camera de alături, s-a trezit tata în trei camere la etajul patru al noului bloc. Atunci s-a declanșat în el înstinctul de mascul alfa și a decretat: nevastă, Partidul vrea să populăm casa. Mai facem încă doi copii! Și mama a făcut. Două fete. Continuarea