2,943 cititori

Ce mi-a plăcut (săptămâna 62)

Și? Ați luat lumină? Mișto, ați crescut în ochii tâmplarului. Hai să vă fie mielu’ dulce, ouăle tari și cozonacul pufos.

Luați articole de pe bloguri.

  1. Tataie de pe Facebook;
  2. Bărbații sunt de pe Marte, Femeile sunt de pe Venus;
  3. Radiografia unei căsnicii eșuate;
  4. Top 5 propuneri de balcoane făloase înscrise la concursul Gabrielei Firea;
  5. Ședința de bun-venit;
  6. Cum te simți în iad sau cele 8 faze ale curei de slăbire;
  7. Sute de tabere internaționale de educație în portofoliul IntegralEdu;
  8. Am mai zis, Meșter dă dependență chiar dacă nu știi ce e ăla offside;
  9. Incompetenţa învăţată;
  10. O ofertă de nerefuzat;
  11. Emilia Şercan povesteşte ce nu s-a văzut în emisiunea Eugeniei Vodă;

mihai_vasilescu_cititori

3,392 cititori

Tradițiile, mielul și stomacul

Text scris de Gabi.

Românii sunt un popor credincios, evlavios, care respectă tradițiile creștine. În special pe cea mai importantă dintre ele: să fie cele cuvenite pe masă.

Pentru că importanța sărbătorii e direct proporțională cu cantitatea de hrană pe care se pregătesc s-o îngurgiteze, de Paște, un creștin care se respectă nu se întoarce de la piață fără cel puțin juma’ de miel și șaptezeci de ouă. “Să simți că e sărbătoare” îți explică gospodinele pe care le întrebi ce fac cu atâta mâncare când toată familia lor e formată din două persoane. Trei, dacă trece și ăla micu’ după înviere. Continuarea

20,483 cititori

Prima declarație a lui Ghiță după arestare

La cincisprezece minute după “neașteptata” reținere din Capitala Serbiei, în celula lui Ghiță își făceau apariția un procuror, ofițerul de serviciu și un traducător în limba română.

– Aveți ceva de declarat înainte de începerea procedurilor de extrădare?

Sebi Ghiță s-a scărpinat îndelung la oo și apoi le-a răspuns flegmatic:

Continuarea

6,218 cititori

Țara nefericiților fericiți

Am citit aseară în liniște, fără patimă, comentariile în urma textului de ieri. Și cele de pe blog și cele de pe Facebook. A fost jihad. Apoi m-am uitat pe profilele sărmanelor chinuite de viață care m-au înjurat strigându-și în același timp nețărmurită fericire. M-am cutremurat. Pe urmă am tras câteva concluzii:

Suntem cei mai mari maeștri în a băga căcatul sub covor pentru ca mai apoi să ne prefacem că nu pute nimic.

Continuarea

16,119 cititori

Nu cred în relațiile începute în adolescență

Știți ce zic, nu? Mi se mai întâmplă din când în când să aud câte o chestie de genul “suntem împreună din timpul liceului, el era într-a unșpea B și eu a zecea A. Cinșpe ani mai târziu ne înțelegem ca în prima zi”. Hmm, dă-mi voie să mă îndoiesc profund. După care să slobozesc un hohot mare de râs.

Nu cred în oameni care se dezvoltă identic. Pentru că asta ar fi singura condiție viabilă pentru ca atâția ani mai târziu să te înțelegi ca în prima zi. Și nu mă refer la faptul că unul dintre ei ar putea ajunge pictor, iar celălalt șofer de ratb. Mă refer la modul în care evoluezi începând chiar de la vârsta aia. Practic atunci te formezi, atunci înveți ce și cum vrei de la viață. Iar asta se învață singur-singurel, pe pielea ta, nu atârnând într-o relație care duce niciunde. Nu, serios, gândiți-vă dacă mai aveți ceva în comun cu persoana care erați în adolescență. Și dacă da, ce? Sau cât.

Continuarea

3,951 cititori

Cum se zice “cocalar” în limba turcă?

Vecinul meu e turc. Turc get-beget, din Turcia. Vecinul meu are un business aici în România. Business-ul lui aparent merge bine, pentru că vecinul meu și-a schimbat de curând mașina. Și-a luat un Touareg nou. M-am bucurat pentru vecinul meu și pentru business-ul lui. Orice afacere care merge bine aduce bani la stat, bani pentru angajați și bani mai mulți pentru vecinul meu turc care o să investească în continuare în România. Ce să mai, îmi place că o grămadă de lume e fericită dacă un business merge bine. Continuarea

2,459 cititori

Primul calculator nu se uită niciodată

Mă bucur că n-ați prins vremurile când în țara asta un video costa cât o mașină nouă (no kidding), un televizor color cât trei-patru concedii la mare (și nu la cort), iar un calculator era doar o chestie aspirațională la care cei mai mulți oameni puteau doar să viseze.

Da, chiar și în ziua de azi, când nici măcar nu mai țin minte câte calculatoare am schimbat, mi-l amintesc foarte bine pe primul. Am dat 500 de dolari pe el și, credeți-mă, în ’98 sughițai serios când scoteai din buzunar suma asta. Dacă nu mă credeți, dați un search pe google să vedeți cam cât costa pe atunci o garsonieră.

Continuarea

2,807 cititori

Ce mi-a plăcut (săptămâna 61)

Auziți, am și io o întrebare. Voi mai aveți chef de citit în weekend când e cald afară și-ți vine să faci orice, doar să nu stai cu nasul în telefon, tabletă sau pc? Mai țin chestia asta cu “ce mi-a plăcut” sau o întrerup cât e cald afară și-o reiau la toamnă? Dați-vă și voi cu părerea ca să știu ce să fac.

Până atunci mai aveți o serie de articole de pe bloguri:

  1. Ce să ne mai introducem în păsărici;
  2. Doamne, cât am râs;
  3. Problema unui food truck făcut din pasiune e că nu se ia niciodată în serios;
  4. Am greșit, îmi pare rău…
  5. Un pic cam naiv scris, da’ în principiu are dreptate;
  6. Îmi bag pula în familia voastră tradițională;
  7. Doamne, Eftimie gândește exact ca mine. Îmi vreau ștrumful înapoi!!!
  8. Eu l-aș medalia pe paznicul ăla care a vopsit o clădire istorică;
  9. Nu ne place deloc profesionalismul și vrem sclavi, nu colaboratori;
  10. Ce-i drept, nici eu nu mai pot cu Balena *ulii;
  11. Români cu care ne mândrim: părinții tâmpiți ai unei copile care a scris pe Coloana Infinitului;
  12. Puterea obișnuinței;
  13. Viitorul va fi al pozelor naturale sau nu va fi deloc;
  14. Iisus nu mai învie anul ăsta;
  15. Iată când ai voie să aplauzi la aterizarea avionului;

 

mihai_vasilescu_cititori

 

3,237 cititori

Românii, acești specialiști dă pă net

Să presupunem că eşti un specialist de talie mondială în ceva, orice, în mecanica fluidelor să zicem. Perfect, nu există nicio problemă câtă vreme îţi vezi de viaţa ta, participi la conferinţe, inventezi chestii sau mai pe scurt mergi pe burtă.

Practic, totul e absolut ok până îţi vine tâmpita idee să publici pă net (pe un blog să zicem) un articol despre şmecheriile astea la care te pricepi tu ca nimeni altul. Ei bine, se cheamă că te-a mâncat în cur. Nu există nicio şansă, nici măcar una, zero, nada, să nu apară cineva care să nu-ţi spună că eşti un prost şi că ştie el mai bine despre ce este vorba. Ba chiar să-ţi şi explice, cu lux de amănunte, cât eşti de paralel cu domeniul respectiv. Continuarea

6,505 cititori

Legenda celei mai frumoase perioade din viața unei femei

Text scris de Gabi. Care recidivează pe acest blog. Am râs. Enjoy it!

N-am înțeles nici după ce am devenit mamă de ce se spune că sarcina e cea mai frumoasă perioadă din viața unei femei. M-am simțit destul de bine pe toată perioada sarcinii daaaar… pe bune? Cea mai frumoasă perioadă?

Numai dacă ești norocoasă, în nouă luni iei doar vreo 12 kg distribuite frumos în jurul taliei, respectiv a burții, adică exact aia de te-ai chinuit ani de zile să ți-o menții fără țesut adipos și cu ceva pătrățele, dacă ai fost genul exigent cu tine.

Continuarea