2,627 cititori

23 Aprilie in istorie

În 1564 s-a născut dramaturgul şi poetul William Shakespeare.

Cu asta n-am nimic. Doar ca-mi aduce aminte de o fosta colega de birou, care citise ABSOLUT TOT ce a scris Shakespeare, dar nu auzise de Othello. Hai ca sunt rau, auzise de el. Nu stia cine a fost Desdemona. Continuarea

56,333 cititori

Suntem prea săraci ca să nu ne permitem să părem bogaţi

Știu, s-a vorbit și povestit mult pe tema asta. Da’ pe mine mă enervează în continuare subiectul. Fraților, de ce mama dracului, românii sunt tentați să-și cumpere lucruri pe care nu și le pot permite? Nu mă duce capul să pricep și pace.

Uite, am un amic care de două săptămâni se plânge că trebuie să dea mai mult de douăzeci de milioane pe două cauciucuri pentru Audi-ul lui, recent achiziționat. Pe care, evident, nu-i are disponibili. Și a început alergătura după tot felul de second-handuri și alte genuri de cauciucuri, care trebuiau să prezinte doar două caracterisitici: să fie ieftine și să se potrivească pe jantele lui. Păi e frumos? Când te-ai dus mătăluță la reprezentanță să iei mașina, nu te-ai gândit că după o vreme începi să nu mai bagi doar benzină în ea? Ce te faci când vin cheltuielile alea mari? Iar eu trebuie să fiu atent, dacă îl lasă ceva pe la direcție, mă aștept la vreo tentativă de suicid. Continuarea

2,273 cititori

Arta negocierii

Unul dintre prietenii mei (par multi, dar nu e chiar asa) despre care am mai povestit pe aici, Valjean, ma suna intr-o zi, pe la ora cand imi faceam siesta.

-Cocos, zice, nu stii vreun service auto p-aici pe langa tine?

I-am recomandat sa-si scoata capul din fund si sa se uite fix in spatele lui, doar ca 50 de metri mai incolo. Era. L-a vazut. II zic sa se duca la ei cu incredere si sa le spuna ca l-a trimis „vecinul cu cainele”. Ca eu sunt in relatii bune cu ei si sigur, sigur ii vor lucra repede si bine. Si mai ales ieftin.

mihai_vasilescu_mecanici_auto2

sursa foto

-Bine ma, asa fac. Hai ca las masina si urc la tine la o cafea. Continuarea

2,002 cititori

O fi pacat?

Acum ceva vreme, unul dintre colegii mei, F., s-a hotarat sa tina post. Dar nu asa, ca amatorii si pacatosii de rand. Nuuuu, omul voia treaba serioasa. Patruzeci de zile scrie la cartea sfanta? Pai atat s-a bagat si el sa posteasca.

Bai fratilor, si a inceput chinul. Ca tipul e pofticios si mancau. Mai rau de atat, cand stia ca nu are voie, mai rau ii venea sa bea, manance si… alte activitati. Eu mai haleam cate o ciocolata, clefaind in urechea lui sau ingurgitam un profiterol, scotand sunete de incantare. Ma injura si pleca. Taras, grapis s-a scurs tot postul. Intrasem in saptamana mare. Deja mai avea doar la un colt si incepea potolul. Foarte bine, ca deja ajunsese sa viseze noaptea drob sau cozonaci si si-ar fi taiat o mana pentru o friptura de porceanu. Continuarea

2,120 cititori

Tupeu

Un poliţist într-o intersecţie, la 5 dimineaţa, stătea liniştit, asteptând să înceapă traficul.
La un moment dat apare un jeep negru, cu geamuri fumurii. Maşina se apropie de intersecţie, şoferul vede că nu vine nimeni, accelerează şi trece pe roşu.
Politistul il fluiera si il trage pe dreapta.
Geamul din partea soferului se deschide pe sfert si din el iese o bancnota de 20 de euro.
Agentul se uita in stanga, se uita in dreapta, vede ca nu e nimeni si ia repede bancnota, facandu-i semn jeep-ului sa se care.
A doua zi, la fel. A treia zi la fel si tot asa, de fiecare data pe rosu, de fiecare data se deschidea un pic geamul si din jeep ieseau 20 de euro. Continuarea

938 cititori

Game, set, meci

De când mă stiu, mi-a placut fotbalul. Si Steaua. Pe vremea “cealalta” aveam caiete in care imi notăm partidele, golurile, minutul si marcatorii, ascultând “fotbal minut cu minut”. Practic puteam sa-l recunosc pe Dumitru Pelican, fara sa-l fi intalnit vreodata, doar dupa voce. Cand l-am vazut pentru prima oară pe Ilie Dobre, in carne si oase, m-am cacat pe mine de râs. Compatibilitatea dintre vocea lui si fata de bidon turtit, era de suta la suta.
Dupa ce am ajuns in Bucuresti, aveam săptămâni cand vedeam si cate trei meciuri saptamanal, live pe stadion. Era pe vremea când FC National si Sportul Studențesc inca existau si jucau in prima liga.
Am mai stat o singura data in mijlocul suporterilor adversi. La finala Uefa Champions League din 2012, Bayern – Chelsea. Pentru ca s-a jucat la Munchen, va dati seama cu cine tinea tot stadionul. Numai eu am nimerit lângă fanii englezi. Dar atunci eram neutru si am savurat spectacolul. Continuarea