3,266 cititori

King of the world

Sunteti ok? Sunteti pregatiti pentru ce urmeaza? Daca nu v-ati trezit bine inca, va rog sa va beti cafeaua, sa va luati micul dejun, care aveti de luat pastile sa vi le luati. Pentru cei slabi de inger, va rog sa cititi printre degetele rasfirate, ca sa puteti pune mana la ochi mai repede. Daca sunteti in locuri publice, incercati sa nu tipati sau sa nu scoateti sunete care-i vor alarma pe cei din jur. Asezati-va bine in scaune, ca incepe. Continuarea

4,980 cititori

Sa le-o taiem, daca se poate si la propriu

Prietenul I. merge, o parte din drum, cu autobuzul la munca. Pe linia lui 131 (fetelor, care vreti sa-l intalniti, sa stiti de unde-l luati 🙂 ). De obicei se propteste pe un scaun si incearca sa mai fure douazeci-treizeci de minute de somn. Pentru ca el, ca sa-l citez „is not a morning person”. Asta inseamna ca in unspe cazuri, din zece, este complet absent la ce se intampla in jurul lui. Daca nu doarme, isi spunea rugaciunea „Doamne, fa sa treaca ziua asta mai repede si toate celelalte, pana la week-end”. Si al de sus il cam asculta, ca altfel ar fi o zi de Luni continua.

Totusi azi dimineata, ma suna:

-Frate, hai sa-ti spun ce mi s-a intamplat in autobuz… Continuarea

2,176 cititori

Arta negocierii

Unul dintre prietenii mei (par multi, dar nu e chiar asa) despre care am mai povestit pe aici, Valjean, ma suna intr-o zi, pe la ora cand imi faceam siesta.

-Cocos, zice, nu stii vreun service auto p-aici pe langa tine?

I-am recomandat sa-si scoata capul din fund si sa se uite fix in spatele lui, doar ca 50 de metri mai incolo. Era. L-a vazut. II zic sa se duca la ei cu incredere si sa le spuna ca l-a trimis „vecinul cu cainele”. Ca eu sunt in relatii bune cu ei si sigur, sigur ii vor lucra repede si bine. Si mai ales ieftin.

mihai_vasilescu_mecanici_auto2

sursa foto

-Bine ma, asa fac. Hai ca las masina si urc la tine la o cafea. Continuarea

3,940 cititori

Foame, flirt si alte aventuri

Dupa patania asta, ghiciti ce? Intr-una din seri, iar i s-a facut foame Prietenului I. A deschis frigiderul si ar mai fi fost cate ceva, dar nimic gata preparat. Ori sa se apuce de gatit, prajit sau alte dichisuri, la unu noaptea nu era o idee tocmai pe placul lui. Are si lenea prestanta ei. Cum pe cei de la chinezesc nu mai putea sa-i sune asa tarziu, si-a zis sa probeze cum presteaza serviciul de livrari non-stop de la Jerry’s Pizza. Pana a deschis laptopu’, pana s-a hotarat ce vrea, pana una alta, ceasurile se facusera in jur de doua. Si-a comandat o „rustica”, a deschis o bere si s-a pus la un film, sa treaca timpul pana vine haleala.

Un singur lucru nu luasera in calcul nici el, nici aia de la Jerry’s. Continuarea

17,123 cititori

Sexul povestit celor mici

Acum ceva vreme, într-o ploioasă după-amiază de sâmbătă, unul dintre colegii mei zăcea tolănit în fotoliu la televizor, cu un platou de sendvișuri lângă el. Din cauza vremii, tocmai îl luase o moțăială plăcută, când în cameră a năvălit fie-sa, pe atunci în vârstă de nouă ani (sau pe acolo). Care l-a luat la marele fix:

-Tati, ce e aia spermă?

Omului meu i-a sărit restul de bol alimentar din gură. După care s-a înecat la loc. A băut apă, a grohăit, făcea orice ca să câștige puțin timp. Ce naiba să răspundă? Cum îi explici unui copil de nouă ani așa ceva? Până la urmă și-a luat inima în dinți și a răspuns: Continuarea

1,661 cititori

Promisiunea facuta, datorie curata

Ce poti face intr-o miercuri seara (unspe noaptea, ca sa fim mai exacti) cand ti se face extrem de foame (desi nu mai voiai sa mananci dupa ora 19.00), deschizi frigiderul si nu vezi nimic in afara de un bax de bere si cateva legume? Daca ai ceva aptitudini de master chef, incropesti ceva din legumele alea. Daca nu ai, si mai esti si Prietenul I., pui mana pe telefon si suni la Wu-Xing. Ah, stati, ca nu e asa simplu. Inainde de toate, pui mana pe laptop si te uiti luuuung pe oferta, incercand sa te hotarasti ce anume vrei. Nu stiu cat a durat in acest caz, dar la carciuma, sunt dati cand toata lumea termina de mancat si prietenul I. inca nu s-a hotarat ce vrea. Mai consulta menu-ul si din cand in cand cheama si chelnerul pentru lamuriri suplimentare („nu te supara rosiile sunt de gradina sau de sera?”, „ai idee daca porcul avea mai mult de 16 luni?”, „prepelita nu serviti?” sau cea mai tare „se poate sa ma razgndesc, as vrea sa comand altceva?” sunt intrebari firesti intr-un local, pentru bunul meu prieten). Continuarea

1,430 cititori

Nu e pentru cine se pregateste, e pentru cine se nimereste

Trebusoara asta mi-a fost spusa, la prima mana, chiar de unul dintre personaje. Daca as putea sa le dau numele reale, ar fi muuuult mai interesanta. Dar, din pacate, nu pot. Cert este ca cei doi (CB si AP), persoane importante in zilele noastre, au locuit o vreme impreuna, pe perioada studentiei. Baieti saraci fiind, cam faceau foamea cu spor, in asteptare de vremuri mai bune. Subliniau in calendar zilele in care se intampla sa manance de mai mult de doua ori (bine, exprimarea originala a fost „in care se intampla sa manance”, dar parca mi s-a parut usor exagerata). Iar zilele in care aveau in menu si carne erau trecute cu rosu pentru o eventuala sarbatorire ulterioara. Cel putin erau impacati cu dumnezeu, pentru ca n-ar fi putut sa le reproseze nimeni ca nu postesc suficient.

Intr-o dupa amiaza o ardeau cu spor (se culturalizau prin procedeul indeobste cunoscut sub numele de „citit”) in camera in care-si petreceau cei mai frumosi ani. Continuarea

2,406 cititori

Cand e sa te lovească norocul…

Prietenul meu C. este ceea ce as numi eu un tip fericit si norocos. Omul isi traieste visul. De ce spun asta? Pai va explic in cateva cuvinte. Acum vreo sapte-opt ani a descoperit kitsurfing-ul. Si de atunci, isi petrece cateva luni pe an (nu exagerez deloc) cu zmeele lui, prin diverse colturi ale lumii.

Stie pe de rost orice cotlon din lumea asta, unde există apă si bate vântul. Din cand in cand il sună Busu, sa-l întrebe chestii despre vreme, vânt si norii de tip cumulus.

Programul lui e asa: vara doua luni de kiting, in Turcia sau pe undeva mai aproape de Romania. Iarna se cară în locuri cu climă calda si vânt puternic. Tot cate doua luni. Restul timpului si-l petrece asteptând sa plece din nou. Continuarea

1,020 cititori

Si seductia se plagiaza, uneori…

Banuiesc ca v-a devenit drag prietenul I. Unul din personajele mele favorite. Sa stiti ca el chiar exista. In carne si oase, asa ca noi. Zici ca e om. Mi-am petrecut ceva mai mult timp, in ultima vreme, cu el. Si nu am putut sa nu remarc „fauna” deosebita pe care o are, sub forma de prieteni (a se citi prietene), in reteaua de socializare pe care obisnuim s-o numim facebook. Are si ceva oameni normali, dar procentul de „pitzi” cu aere de intelectual, este majoritar. Nu stiu zau de pe unde le-a cules. Cred ca e colectionar sau ceva. Zilele trecute, am fost martorul unei incercari de seductie aparte. Continuarea

2,228 cititori

Limba noastra-i o… comoara?

Acum ceva vreme unul dintre prietenii mei, pe care cu mandrie l-am denumit aici Prietenul I, a lucrat prin cele strainataturi negre. Mai precis, in Malaysia. Omu’ nostru se prezenta constiincios la munca dimineata, isi facea treaba opt-noua ore si apoi se intorcea la hotelul in care era cazat. El si cu alte cateva zeci de romani. Numai ca, odata terminata munca, incepea plictiseala.

Malaysienii aia au prostul obicei sa fie musulmani. Prin urmare, nu gaseai nicio picatura de alcool, pe o raza de cativa zeci de kilometri in jurul hotelului. Sa spargi motonia cu vreun joint bine garnisit cu „verdeata”, nici vorba. Baietasii aia, drept-credinciosi, nu se jucau cand era vorba de vindecarea glaucomului cu ajutorul drogurilor recreationale. Si nici de alt fel. Mai precis, iti cam luau gatul la propriu, pentru o maria-ioana. Legal, prin condamnare la moarte. Asa ca, ce-ti mai ramanea de facut? Vizitai absolut tot ce putea semana a obiectiv turisitic prin Kuala Lumpur-ul ala. Dar cat sa tina si asta? Cand s-a urcat a nouspea oara in turnurile Petronas, Continuarea

1,733 cititori

Forbidden friendship

Ca tot au fost liberele astea care au paralizat juma’ de tara, prietenul I., s-a hotarat intr-una din zile s-o faca lata. De fapt, nu era chiar decis, nu fusese nimic premeditat. Totul a inceput cu o nevinovata iesire la terasa, la o bere. Care iesire a inceput la pranz, s-a prelungit tarziu in noapte si s-a transformat in betie. Nu era singur, il insoteau alti doi amici. Si cam ce idei credeti voi ca le vin barbatilor in cap, dupa ce cantitatea de alcool ingerata, ajunge la nivel maxim? Hai, ca nu e greu. Se poate sa nu stiti? Da, incep sa apara propunerile de mers la „fete”. Si cum nu te poti duce la persoanele de sex feminin, pe care le mai ai prin agenda telefonului, cu doi pretenari beti, destinatia finala este aproape intotdeauna aceeasi: „fete contra-cost”. Continuarea