227,356 cititori

Scurt ghid pentru călătorii fraieri din metrou

-Prima regulă este sfântă: o călătorie cu metroul se pregătește încă de acasă. Astfel, nu trebuie să cedezi tentației de a te spăla și a folosi deodorantul. Dacă pe perioada iernii se mai permite să emani un miros oarecum plăcut, vara se interzice cu desăvârșire. Regulile spun că o călătorie este reușită după minim două zile de umblat prin arșiță fără utilizarea săpunului.

-Vrei să-ți cumperi cartelă și e coadă? Niciodată nu sta cu banii pregătiți. Ba chiar încearcă să fii luat prin surprindere de fiecare dată când ajungi, în față, la ghișeu. Abia atunci începi să scormonești, cu gesturi calme și largi, după bani. Să nu cumva să dai vreodată suma exactă sau mărunt. Alegi cea mai mare bancnotă de care dispui în momentul ăla. Un bonus ți-ar aduce încercarea de a plăti în euro. Continuarea

2,757 cititori

Naomy si Paula. Seling?

Ce conotatii si in limba asta romana.

Da, ideea este ca Naomy a prins finala selectiei nationale pentru Eurovision. Alaturi de Paula Seling si … Silvia Dumitrescu. Sper din inima sa castige, pentru ca si asa nu mai avea niciun fel de chichirez concursul asta. Vreau sa-l vad (scuze, scuze, s-o vad) pe scena la Copenhaga.

Nu stiti cine este Naomy? El/ea este:

mihai_vasilescu_naomy

sursa foto

Pentru cei cu rabdare deosebita, puteti sa ascultati si “productia:

[youtube http://www.youtube.com/watch?v=uxbLg9GyMFM]

882 cititori

La vremuri noi, jucării noi

S-au schimbat vremurile, acum e foarte clar. In copilăria mea, făceam ghidusii din astea, cu apa. Mai umpleam o pungă de “un leu”, un balon sau, daca aveam noroc porcesc, un prezervativ. Si le aruncam in capatanile nevinovatilor care se nimereau sa treaca pe sub balcoanele de unde catapultam noi “proiectilele”.
In rest, principiul era acelasi. Ne ascundeam si ne rugam sa plece victimile, ude si fără să cerceteze prea îndelungat de unde se aruncă.
Acum vad ca ăstia micii se distrează cu arme. Bun asa. Iar concluzia politiei este foarte tare. Cică: ” pe linia lui 77 nu s-a tras cu pistol”. Zău? Continuarea

9,457 cititori

Mic ghid pentru supravieţuirea în călătoriile aeriene

Am reușit, pe principii empirice, să vă strâng la un loc toate informațiile de care aveți nevoie, în caz că vreți să plecați pe undeva cu avionul. Dacă nu reușiți să le rețineți, ați putea să vi le tipăriți și să le luați cu voi. S-ar putea dovedi vitale în lupta împotriva celor doi adversari recunoscuți, în cazul zborurilor cu avioane de linie: companiile aeriene și ceilalți pasageri. Așadar, aveți mai jos tot ce vă trebuie. Continuarea

6,724 cititori

Victoria bunului simt

Desi poate ar fi fost mai indicat sa scriu despre Victoria’ Secret, care da mai bine decat porcariile astea plictisitoare, cu „bunul simt”. O s-o fac o singura data, acum. Si, poate inca o data, cand (sau daca) va castiga un tofeu din cele patru de Grand Slam. De ce este victoria bunului simt? Pentru ca asta inspira Simona Halep la fiecare aparitie. Am vazut cateva interviuri cu ea, toate dupa ce castiga cate un trofeu. Nimic stralucitor, nimic care sa te faca sa exclami ceva sau sa te entuziasmezi. Si nu cred ca se prefacea ca sa impresioneze pe cineva cu modestia. Pur si simplu cred ca acesta este stilul ei. Si pot sa pun pariu pe orice, ca va ramane la fel si daca ajunge numarul unu mondial. Asa e ea.

Poate a trecut usor neobservat ca, intr-o lume dominata de tabloide si de emisiuni tv care preaslavesc lispa de bun-simt si de bun-gust, Simona alege in 2009 sa-si MICSOREZE sanii. Voi intelegeti? Continuarea

7,447 cititori

Când?

Când banda pentru stânga va fi folosită doar ca să faci la stânga, nu ca să depășești toată coloana și apoi să te bagi în față;

Când fiecare dintre noi vom lăsa să iasă măcar câte o mașină de pe o stradă fără prioritate;

Când liniile de tramvai vor folosi doar tramvaielor;

Când pe peron, la metrou, n-o să mai încerce nimeni să se bage în față;

Când o să înțelegem că imediat după metroul pe care tocmai l-am pierdut, să vezi ce, mai urmează unul;

Când o să dispară meseria de “parcagiu” din centrul Bucureștiului sau din marile orașe și n-o să mă mai întreb dacă nu cumva îmi găsesc mașina zgâriată, sau cu “pană”, pentru că nu i-am lăsat nimic “parcagiului”;

Când or să dispară lacătele de pe frigiderele cu băuturi de la magazinele “din colț”;

Când o să apăsam, la ascensor, doar pe butonul corespunzător direcției în care urmează să ne deplasăm. Ca să fie foarte clar: “sus” pentru când vrem să urcăm și “jos” pentru când vrem să coborâm. Și, mai ales, când nu vom mai auzi întrebarea: “păi și, cu ce-am greșit dacă am apăsat pe amândouă?”.

Când vom afla că burta revărsată peste curea nu înseamnă “prestanță”;

Când nu ne va mai surprinde că iarna e frig și vara e cald;

Când vom înțelege că, dacă sunt prieten cu ține pe Facebook, asta nu înseamnă că vreau să văd mii de poze cu progeniturile ce-ți poartă numele;

Când o să dispară berea la pet de doi litri;

Când n-o să mai văd oameni în trening decât atunci când prestează niscaiva activități sportive;

Când manelele vor răsuna doar în căștile de pe urechile celor ce le ascultă și nu date la maxim din difuzoarele telefoanelor. Iar eu voi crede că “salam” este doar o specialitate din carne. Și am zis de manele pentru că, nu știu de ce, dar nu am auzit niciodată Bach sau Mozart răsunând din vreun telefon mobil;

Când vom înțelege semnificația “tălpilor galbene” vopsite pe scările rulante;

Când ne vom da telefoanele pe silent la cinematograf sau la orice alt eveniment care ar impune asta;

Când “milisecunda” nu va mai fi unitatea de măsură pentru timpul scurs între apariția culorii verzi la semafor și claxonul nervos al celui din spate;

Când taximetriștii vor fi adevărate exemple pe roți, pentru ceilalți particianti la trafic;

Când “acces direct”, “wow-biz”, “la Măruță” (sau orice altă mizerie de genul ăsta) vor fi scoase din grilele televiziunilor pentru lipsă de audiență;

Când?

mihai_vasilescu_cand

 sursa foto

1,233 cititori

Nu exista nu pot, dixit leguitorul

Ia auziti aici stire:

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC), Doru Ciocan, va lua măsuri împotriva celor care fac economii la agentul termic, interzicând prin lege închiderea caloriferelor. Scandalurile legate de închiderea caloriferelor în blocurile cu repartitoare de căldură se apropie de sfârşit. Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice a decis să pună capăt “şmecheriilor” la care apelează locatarii atunci când îşi închid caloriferele şi beneficiază de căldură de la vecini. “Românii simt nevoia să se fenteze unii pe alţii, asta este gena noastră. Acum, împreună cu institutele de cercetări din domeniu şi cu facultăţile de profil, vom face nişte studii şi analize în aşa fel încât să impunem o temperatură de confort de 20 de grade Celsius, prin reglementări legislative şi sancţiuni pentru cei care nu le respectă. Vom găsi o formulă matematică într-un program de calcul şi îi vom obliga prin lege pe cei care şi-au închis repartitoarele şi care primesc căldură de la vecinii cu căldura pornită să plătească gigacaloria consumată”, ne-a declarat Doru Ciocan, preşedintele ANRSC. 
Sursa: – http://www.ziarulring.ro/stiri/eveniment/230019/2014/Inchiderea-caloriferelor-VA-FI-INTERZISA-prin-LEGE Continuarea

1,957 cititori

Dupa douazeci de ani…dar nu de Dumas

Ca tot ruleaza filmul asta, ma gandeam cam ce mi-ar placea sa gasesc pe aici, daca as lipsi vreo douazeci de ani din peisaj. Dar asa pe genul sa plec maine si sa revin in martie 2034. Sper ca nu va asteptati sa va vorbesc de autostrazi construite si metrouri terminate, ca nu e genul meu si nici nu cred ca se vor realiza in timpul vietii mele, iar eu sper sa fiu inca printre voi, peste douazeci de ani. Sa pornim calatoria in viitor zic, asa pe domenii, ca la stiri:

Politica si Social:

– Romania este pe cale sa rezolve problema cainilor fara stapan. Noul Cod Penal propune ca infractiunile cu o gravitate redusa (cele condamnabile pana la cinci ani ani) sa fie ispasite in „ani-caini”. Ai luat condamnare de trei ani, aceeasi perioada trebuie sa ingrijesti 12 caini (acelasi numar cu lunile anului). Continuarea

2,206 cititori

Fräulein Angela Merkel

De ceva vreme tot primesc pe mail, fotografia de mai jos. Am tot lasat-o in pace, da’ azi mi-am zis sa o iau putin la puricat. O prima verificare pe wikipedia, iti arata ca Angela Merkel s-a nascut la Hamburg. Care, dupa ultimile atestari, era mare port prin Germania aia Federala. Deci, „facatura”. Ce sa caute un neamt serios, in Costinesti, nu? Da’ nu apuci bine sa dai verdictul „fake” si observi ca si-a petrecut copilaria si adolescenta in partea de Est a Germaniei. Cum naiba sa-ti mai dai seama? A propos, cat de frustrant trebuie sa fi fost pentru copilul Merkel? Toti s-o arda pe coca-cola si guma straina, iar tu sa te uiti dupa Trabanturi pe strada?

Eu sa stiti, inclin sa cred ca poza e adevarata. Poate nu e facuta la Costinesti, dar dupa marimea (hmmm, cum sa zic sa nu lezez ditamai Cancelarul?) tufisului, cred ca e reala. Continuarea

5,135 cititori

HTC One…un fel de review

Sunt la al treilea telefon (ma rog, smartphone) HTC. Am inceput cu un HTC TOUCH DIAMOND 2, sistem de operare Windows 6.3. Lent. Iti scotea peri albi până răspundea la o comandă. Stiu ca, la un moment dat, mi-am facut niste ouă ochiuri, până a deschis el o aplicatie. Da’ am tras de el un an jumatate, cinstit si româneste.

image

Sursa foto

Apoi am trecut pe un varf de serie: HTC DESIRE HD. Si de la Windows, la Android. Telefonul l-am luat chiar in saptamana lansării. Si-a facut treaba bine si foarte bine, doi ani si jumatate. Ah, si-o mai face si acum, doar ca nu la mine. Am procedat la un mic barter cu Prietenul I, care il foloseste plin de entuziasm.  Continuarea

2,022 cititori

Zăpada, bucuria copiilor…Ihi!

Asta e expresia cel mai des întâlnită, cand ninge. Problema e ca nu inteleg de ce. Cum se bucură copiii? Se uită pe geam cum cad fulgii si traiesc vreo satisfactie interioară? Sau accesează vreun site de genul “afarăninge.ro”?

Oameni buni, dupa cum stiti, am cam stat prin Vâlcea, in ultima vreme. Intr-una din dupa-amiezele cand il plimbam pe Bruno, am avut o revelatie. Eram fix in locul unde, pe vremea copilăriei mele, ne dădeam cu sania. Iar “ne dădeam” este relativ spus. Pentru ca majoritatea timpului ti-o petreceai la coada, asteptând sa-ti vina randul. Iar acum era GOL. Nici macar un copil!!! Continuarea