4,471 cititori

U.E. cu…paduchi! … by Ana R.

Am citit de curand, ca la elevii liceului Jean Monnet s-au descoperit paduchi. Asta e domnule, in sfarsit am ajuns la nivel european! Sunt mandra ca suntem si noi in rand cu lumea civilizata. Da, da, nemtii nostri, super civilizati, sunt cam plini de scarbosenii d-alea mici, sugacioase! Si nu spun in necunostinta de cauza. Cica la “Next top model Germany” s-au umplut alea de paduchi, de era sa lesine Heidi Klum.

Sunt chemata la “gradi” acum cativa ani. Cu o expresie extrem de calma, educatoarea imi spune ca au copiii paduchi. Ceee??? Se uita aia la mine si se panicheaza. Eu aveam o mutra de “dat ochii pe bulgari”. Doamna, doamna respirati va rog!
Aia a zis ca sunt nebuna, ce mare inginerie? Toti copiii din gradinita au paduchi. Eu oripilata toata, cu mancarimi deja pe interiorul calotei craniene, o intreb pe distinsa educatoare, cum s-a putut intampla asa ceva, in secolul asta? Continuarea

1,333 cititori

Deutsch Big Brother…by Ana R.

Ma duc cu fii-mea sa ii fac pasaport biometric. Completez datele si doamna draguta de la ghiseu, ii spune sa isi lipeasca degetelul de geamul scanner-ului de amprente. Ma minunez ca au inceput nemtii sa fie interesati de amprentele cetatenilor cu varsta de 7 ani. Si fac o gluma inteligenta, cu tenta de amenintare la adresa posibilei cariere de spargatoare de banci a fie-mii.

– Maia ai grija, ca din aceasta secunda esti in baza de date a politiei. Daca vreodata faci ceva rau, si iti lasi urmele amprentelor pe acolo, ei afla.

Fii-mea rade total nevinovat, iar doamna de la ghiseu isi ridica delicat ochelarii de pe nas. Si cu o mina foarte serioasa imi spune:

– Doamna sa stiti ca aceste date sunt strict pentru intocmirea pasaportului. Dupa ce acesta este eliberat, automat datele sunt sterse. Continuarea

1,554 cititori

Lupta la nivel inalt…by Ana R.

Cred ca a plouat mult cand m-am nascut eu. Asta plus ceva mostenire genetica, m-au scos de 1.80 metri. Evident, ca am trecut prin toate stadille apelativelor binevoitoare ale colegilor de scoala. De la “paluga” si “stalp de telegraf”, s-au oprit toti la ilustra porecla: “Macara”. La momentul respectiv, nu aveam sansa sa protestez prea tare, asa ca “Macara” a ramas.

Toate bune si frumoase. Numai ca toti baietii, probabil ma considerau un fel de Goliat, cu care ei in masculinitatea lor precoce, tineau sa isi masoare puterile. Ce daca eram fata? La varsta respectiva si asa eram destul de asexuati, asa ca, eu eram sacul lor de box. Incepuse nebunia cu artele martiale. In sala de sport, se tineau seara, cursuri de Jiu –jitsu. Evident ca toata plodarimea din scoala era inscrisa. Baietii din clasa mea, nu aveau distractie mai mare, decat sa faca practica pe mine. Continuarea

1,474 cititori

The surprise has arrived!

Dragii mei,

Am simtit eu asa in organism, ca acest blog in care colcaie misoginsmul subsemnatului, are nevoie de o adiere feminina. Si cand ma perpeleam mai abitir, incercand sa-mi dau seama cum as putea sa scad procentul de „porcism”, din continutul acestui loc atat de drag mie (si voua, sper), a aparut „ideea”. Sub forma unei cereri de prietenie pe feisbuc. In urma careia, cateva zile si zeci de mesaje mai tarziu, v-o prezint pe cea care o sa va incante (din timp in timp) diminetile, si nu numai: Ana R. Continuarea