A scris Băcanu ieri un text ironic și funny, prin care vrea să sugereze că a cam murit cavalerismul. Nu zic „nu”, are și ea dreptate, procentul de masculi nesimțiți a crescut îngrijorător. Dar întotdeauna o poveste are doua versiuni. Hai să gasim niște explicații nevinovate (și pur teoretice, desigur) pentru aceia dintre bărbați care devin bădărani pe parcurs, nu se nasc așa.

Băcanu zice: Vă ține umbrela atunci când plouă cu spume, sunteți pe un drum de țară plin cu noroaie și slobozi, mașina a făcut pană și voi schimbați roata la mașină. Ce cavaler mai ține umbrela în zilele noastre? Iar un domn care (sus)ține umbrela unei femei care are treabă să rezolve o pană, dovedește răbdare și getilețe. Dacă întâlniți un asemenea bărbat, păstrați-l!

Hai să vedem cum s-a ajuns aici. S-o luăm pe firul logic al acțiunii.

Scenă: Apartament obișnuit de bloc. Zece jumătate seara. El tocmai a intrat în casă și acum suportă privirile ei necruțătoare.

Ea (agasant): Vreau și eu să ies cu prietenii tăi! Pe mine de ce nu mă iei niciodată când ieși cu ei? Mă faci să mă simt exclusă!

El (împăciuitor): Dragă, de câte ori să-ți spun, nu cred că te-ai simți bine numai între noi, băieții.

Ea (concluzionând nervos): Mai ești și nesimțit! De când hotărăști tu când mă simt eu bine și când nu ?

El (înghite greu în sec și dă să spună ceva): Mda…

Două zile după discuția asta, el intră în casă.

El (aproape vesel, dacă n-ar fi trist): Dragă, îmbracă-te, azi o să ieșim cu prietenii mei.

Ea (pe ton de căcat): Parcă n-am chef tocmai azi. (apoi observând cum i se luminează lui privirea): Biiiine, dacă insiști atât, mă îmbrac.

Trei ore mai târziu.

Ea (răpăind la foc automat, fără să-și tragă sufletul): Ești un porc și un măgar! De ce m-oi fi luat eu după tine să ies cu nesimțiții ăia de prieteni ai tăi care au râs toată seara la bancuri deocheate și s-au uitat după femei? Parcă nici nu eram acolo.

El (ton de pat de moarte): Dar…

Ea (ferm): Niciun „dar”, porcule!

Băcanu zice: Vă salută și vă zice sărumâna când trece în diminețile de iarnă pe lângă voi, în timp ce dați la lopată să deszăpeziți parcarea. Ce om, ce bărbat! Se știe că iarna, dacă deschizi gura, intră frig și nu mai scapi de el. Un astfel de bărbat curajos merită toate păturicile cu inimioare din lume.

Premisă: Every fucking morning în ultimele șase luni ai salutat-o și i-ai zâmbit deschis. De fiecare dată ți-a răspuns cu o privire acră, a încruntat superior din sprâncene și a pufnit supărată pe nas.

Concluzie: Ahahahaha, ce bine că ninge, să dea ăl de sus sa fie cod roșu și să țină până la primăvară, fucking bitch!

Băcanu zice: Dacă aveți 28369 de plase în mâini, încă 3 pe după urechi, un buchet de flori în dinți, dacă atârnați ca un halterofil extenuat după peripețiile de la Obor, iar el aleargă ca o căprioară tânără ca să deschidă ușa scării blocului cu cele 2 mânuțe libere, ca să nu vă obosiți dumneavoastră, atunci aveți alături un Zmeu. Păstrați-l cu sfințenie!

Scenă: Supermarket full de oameni cu cărucioare pline ochi cu haleală. El tocmai întoarce capul după un salam săsesc la ofertă.

Ea (interogativ spre nervos): De ce te uiți după altele?

El (nedumerit): Dar, iubito…

Ea (ton nervos și apăsat): Niciun „iubito”! Crezi că eu n-am ochi? Te ia mama naibii de nesimțit!

Liniște… Trei minute mai târziu, exact în dreptul rafturilor cu brânzeturi, el se atinge din greșeală de o blondă cu cracii până-n gât și sânii de dimensiunea mingii de fotbal oficiale a Ligii Campionilor.

Ea (parcă victorioasă și pusă pe făcut crimă): Nesimțiților, nici macar nu vă mai feriți! Credeți că sunt oarbă? Parcă nu văd că-ți faci semne cu pramatia asta încă de când am intrat. Măcar aici în văzul lumii ați putea să încetați.

Pramatia blondă (sesizând agitația, dar total nedumerită): Was? Was ist das? Verrückte Frau!

El (total învins, în șoaptă): Și-am vrut să-ți spun…

Băcanu zice: Dacă voi hrăniți copilul, amestecați în mămăligă, tăiați morcovii, suflați în laptele de pe foc, întindeți foile la plăcintă și dați cu aspiratorul în același timp, iar el ia o pauză de la citit ziarul ca să vă tragă scaunul când leșinați, atunci e un bărbat atent și manierat. Merită căzut în genunchi și luat și a doua oară de bărbat dacă e cazul.

Scenă: apartament de bloc și o noapte de vară surprinzător de răcoroasă. Pe fereastra deschisă se aud greierii cântând. El întinde mâna după ea și începe s-o mângâie drăgăstos și dornic pe picioare. Și-o trage înapoi cu viteza luminii când îi simte colacii de grăsime de șolduri, pulpele de dimensiunea unui pui de elefant născut în captivitate și părul de pe picioare de dimensiunile și consistența gazonului de pe Național Arena în plin sezon competițional. Dă drumul la televizor, pe pornache, face-o labă și se culcă mulțumit.

Băcanu zice: Dacă e o seară caldă, prea caldă, de vară și aveți întâlnire cu el, v-ați pus push-up, decolteu, mini, v-ați parfumat între sânii pe care îi scoateți mândre în față, vă simțiți frumoase și încrezătoare, iar el vă oferă sacoul fix în secunda în care vă vede, are multă căldură de oferit. Un bărbat care simte să fie atent cu sacoul este de nerefuzat.

Scenă: Două ore mai devreme, el era la terasă, cu băieții. La un moment dat, Radu, cel mai bun prieten, zbiară tare din celălat capăt al mesei:

-Auzi, coaie, tu mai ieși cu tanti aia cu țâțele lăsate? Nu-i zici să-și facă și ea un implant sau ceva? Că ultima oară când am văzut-o, arăta de parcă îi căzuseră bretelele peste șale în jos.

Mno, de-aia ziceam, mereu există două versiuni ale aceleiași povești.

mihai_vasilescu_mustata

sursa foto